Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Cum le vorbim copiilor despre cancer? Sfaturile experților pentru părinți, după anunțul Prințesei de Wales

02 Apr. 2024, 16:28
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
02 Apr. 2024, 16:28 // Actualitate //  Elena Putregai

Din anunțul Prințesei de Wales că se confruntă cu o formă de cancer abdominal au ieșit în evidență mai multe aspecte delicate. Unul dintre ele este modul în care le vorbește despre diagnosticul ei și probleme de sănătate copiilor George, Charlotte și Louis. Afirmațiile ei curajoase au inspirat mai multe organizații din Regatul Unit să emită sfaturi pentru părinți, pentru a-i ajută să comunice cu prudență către cei mici în astfel de cazuri, scrie Urban.ro.

În videoclipul emoționant, fără precedent în istoria familiei regale, Prințesa de Wales a declarat: “William și cu mine am făcut tot ce am putut pentru a procesa și gestiona acest lucru în privat, de dragul tinerei noastre familii. După cum vă puteți imagina, acest lucru a necesitat timp. Mi-a luat timp să mă recuperez după o intervenție chirurgicală majoră pentru a-mi începe tratamentul. Dar, cel mai important, ne-a luat timp să le explicăm totul lui George, Charlotte și Louis într-un mod adecvat pentru ei și să îi asigurăm că voi fi bine”.

Atât Prințesa Catherine, cât și Prințul William sunt mari activiști ai sănătății mintale și emoționale, în special în ceea ce privește educația copiilor în acest sens.

Conversațiile despre cancer sunt dificile pentru adulți, dar poate fi și mai greu ca părinte să știi cum să explici diagnosticul copilului tău.

Dacă v-ați întrebat ce sfaturi ar putea fi date părinților care trebuie să comunice diagnosticul de cancer copiilor sau membrilor mai tineri ai familiei, Cancer Research UK, cea mai mare organizație independența de cercetare în domeniu, a oferit o serie de recomandări în acest sens. Poate fi vorba despre un diagnostic care v-a fost pus dvs. sau unui alt membru al familiei.

Cel mai important este să fiți sincer cu cei mici. Deși este posibil să doriți să obțineți sfaturi de la echipa medicală sau de la un terapeut înainte de a începe discuțiile, rețineți că deschiderea dvs. îi va ajută pe copii să înțeleagă, să se simtă mai siguri și să facă față propriilor emoții.

Prima conversație ar trebui privită ca un punct de plecare – nu trebuie să aveți toate răspunsurile imediat și este posibil să existe mai multe discuții în continuare. Răbdarea și pregătirea emoțională pentru aceste discuții sunt esențiale.

Astfel, se recomandă să vorbiți mai întâi cu medicul, asistenta sau consilierul medical înainte de a vorbi cu copiii. Vă pot ajută să pregătiți ce să spuneți și cum să răspundeți la orice întrebare pe care copilul ar putea să o aibă.

Un alt pas este să repetați ceea ce urmează să spuneți sau chiar să scrieți textul și să rostiți cu voce tare (dacă este vorba de diagnosticul dvs.): “Am cancer”,  astfel încât să fie mai puțin șocant, atunci când le spuneți copiilor.

Trebuie să folosiți un limbaj simplu, clar și propoziții scurte, să mențineți informațiile relevante pentru situația actuală, și nu neapărat despre lucrurile care s-ar putea întâmpla în viitor. De asemenea, îi puteți întreba pe cei mici ce știu despre cancer (sau despre alte boli grave) și să le explicați ce au înțeles greșit.

Reacțiile celor mici pot fi neașteptate, trebuie să fiți pregătit pentru ca ei să reacționeze în propriul mod și să îi întrebați dacă mai doresc să știe ceva suplimentar.

Se recomandă să repetați informațiile pentru copiii mai mici, în special pentru cei sub 7 ani, deoarece este posibil ca aceștia să nu le asimileze sau să nu le înțeleagă pe toate.

Nu trebuie să le spuneți totul, le puteți oferi frânturi de vești și să le construiți treptat o imagine a bolii și ce presupune. Nu presupuneți că au aceleași preocupări sau frici, puteți fi sincer și să le spuneți că nu știți unele răspunsuri.

Un aspect important este să mențineți conversația despre ceea ce se întâmplă în prezent.

Nu trebuie să preziceți viitorul sau ce s-ar putea întâmpla. Puteți să le explicați copiilor cum ar putea să le afecteze viața și rutina de zi cu zi. De exemplu, dacă sunteți în spital, cine îi va duce la școală sau va fi acolo când se vor întoarce acasă.

Pentru astfel de schimbări — care ar putea fi bruște în unele cazuri —, este importantă stabilirea unei rutine cu un calendar expus la vedere. Rutina ar putea include activități distractive, dar și instrumente, precum o cutie a emoțiilor în care cei mici să scrie sau să adauge un obiect de fiecare dată când se simt îngrijorați în legătură cu acest subiect.

Se recomandă să încurajați exprimarea emoțiilor, să îi ajutați să le înțeleagă și să introduceți anumite obiecte care le-ar putea oferi confort în legătură cu anxietatea pe care o resimt la separarea temporară.

Potrivit Cancer Research UK, “nu contează dacă plangeți sau dacă le arătați că sunteți supărat. Îi poate ajuta să vadă că este normal să plângă și să fie sinceri cu privire la emoțiile lor. Arătați-le copiilor că îi iubiți, spunându-le acest lucru, îmbrățișându-i și amintindu-le că vor fi mereu îngrijiți.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 14:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 14:29 // Slider //  Daniela Baranovschi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!