„Avocatul Poporului a inițiat procesul de recunoaștere a mea în calitate de avertizor de integritate și de acordare a protecției. Scrisoarea de confirmare și inițiere a procesului de examinare mi-a fost adusă la cunoștință recent”. Este mesajul publicat pe o rețea de socializare a procurorului Victoria Furtună, care a demisionat din funcția de procuror anticorupție pe fundalul unui scandal.

„Chiar dacă sunt supravegheată de către SIS nonstop a treia săptămână la rând, NU AM nici un pic de frică față de acest sistem și nu am nevoie de protecție fizică. Demersul meu este o mare provocare pentru avocatul poporului. Va merge strict pe buchia legii sau va face jocul politic al guvernării. Va fi legea pusă mai presus de interesele de partid sau totul se va termina la fel ca și în cazul așa numitei reforme a justiției”, scrie procurorul.

Potrivit legii cu privire la avertizorii de integritate, aceștia pot sesiza eventuale cazuri de corupție, a încălcărilor de mediu, a încălcărilor drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a celor ce țin de securitatea națională, precum și a altor încălcări, acțiuni sau inacțiuni care amenință sau prejudiciază interesul public. Mai mult, avertizorii pot fi angajații sau foștii angajați, în ultimele 12 luni, ai unei entități publice sau private, dar care dezvăluie cu bună credință practicile ilegale ce constituie o amenințare sau aduce un prejudiciu interesului public.

Conform Legii Integrității, pot obține statut de avertizori de integritate și persoanele care au sau au avut în ultimele 12 luni calitatea de stagiar sau voluntar în entitate. Dezvăluirile se pot fi făcute prin: adresarea în formă scrisă angajatorului; sesizarea către CNA; dezvăluiri publice prin intermediul mass-media sau altor rețelelor sociale. Potrivit legislației Republicii Moldova, protecția avertizorilor de integritate, în caz de necesitate, este asigurată de Avocatul Poporului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Victoria Furtună a depus cererea de demisie de la Procuratura Anticorupție, după 18 ani de activitate. Funcționara a anunțat despre plecarea din funcție pe 11 martie curent și a publicat un video, în care a vorbit despre faptul că ar fi considerată „amenințare șa adresa securității naționale”. Totodată, Victoria Furtună acuză guvernarea că, sub pretextul reformei justiției, încearcă să-și subordoneze tot sistemul.

Mai mult, Furtună a cerut un milion de lei de la președintele Maia Sandu, drept daune morale pentru defăimare intenționată. Suma se regăsește în cererea prealabilă pe care i-a expediat-o șefei statului, iar banii ar urma să fie donați copiilor orfani și bătrânilor aflați la azil.

Victoria Furtună cere de la Maia Sandu un milion de lei drept daune morale pentru defăimare intenționată

#avertizor de integritate #procuror #Victoria Furtuna

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.