Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO Ziua Salvatorului, marcată în Republica Moldova. Mesajul președintei Maia Sandu

05 Apr. 2024, 13:22
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
05 Apr. 2024, 13:22 // Actualitate //  Realitatea.md

Vineri, 5 aprilie 2024, salvatorii şi pompierii din Republica Moldova celebrează sărbătoarea profesională „Ziua Salvatorului”. În acest context, în incinta instituției a fost desfășurată ceremonia oficială dedicată omagierii angajaților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Evenimentul a început cu serviciul divin consacrat colaboratorilor-eroi, care au trecut în neființă fiind la datorie și a continuat cu o măsură solemnă de menționare a efectivului.

La ceremonia oficială a participat președintele Republicii Moldovei Maia Sandu, ministrul Afacerilor Interne Adrian Efros, conducerea IGSU, precum și veteranii serviciului.

În mesajul său de felicitare, șefa statului, Maia Sandu a mulțumit efectivul IGSU pentru toate misiunile naționale și internaționale realizate de salvatori și pompieri, pentru viețile omenești care au fost salvate, dar și pentru eforturile și sacrificiile făcute zi de zi.

„D-voastră sunteți adevărați eroi sau eroine și fiecare dintre dvs merită respectul și aprecierea întregii societăți pentru eforturile și sacrificiile pe care le faceți zi de zi, și aprecierile noastre trebuie exprimate nu doar astăzi, ci în fiecare zi. Le mulțumesc părinților voștri, care au crescut oameni cu empatie și dragoste față de aproape, oameni cu dorință de a ajuta alți oameni”, a declarat Maia Sandu în fața celor adunați la festivitate.

Cu un mesaj de felicitare a venit și Ministrul Afacerilor Interne Adrian Efros, care a mulțumit pentru viețile salvate în misiunile dificile.

„Astăzi este prilej de mândrie și bucurie pentru a onora viața celor peste 2.296 de oameni salvați doar anul trecut și peste 600 în anul curent. IGSU  a devenit punct focal pentru aplicarea și activarea în cadrul mecanismului de Protecție Civilă a Uniunii Europene. Din această poziție, va trebui să adaptăm legislația internă, să ajustăm toate procesele la standardele europene și asta o facem ca membru deplin în cadrul acestui mecanism și astfel contribuim la acest proiect de țară pentru a deveni stat membru a Uniunii Europene”, a subliniat Adrian Efros.

În semn de recunoștință și înaltă apreciere, oficialii au înmânat mai multor salvatori și pompieri distincții de onoare de Stat: „Credință Patriei” clasa I și II, dar și Distincția de Stat Medalia „Meritul Civic”, Diplome ale Parlamentului Republicii Moldova, grade speciale, Distincții ale Ministerului Afacerilor Interne și IGSU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ceremonia oficială s-a încheiat cu depunerea de flori la memorialul Gloriei Eterne Eroilor Salvatori și Pompieri căzuți la datorie.

Angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sunt la datorie 24 de ore din 24, iar misiunea acestora este să salveze vieți, să prevină situațiile de risc și să lichideze consecințele situațiilor excepționale.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.