Ceaiul verde se consumă la scară largă, fiind recunoscut datorită aromei sale specifice. Acesta poate avea influențe benefice asupra organismului, cum ar fi ameliorarea simptomelor anumitor afecțiuni și asigurarea unei surse semnificative de antioxidanți.

Ceaiul verde este o băutură fără alcool, considerat a fi una dintre cele mai sănătoase lichide. Îl poți găsi în diferite sortimente, fiecare având propriul gust, datorită varietății de ingrediente și moduri de preparare.

Efectele consumului de ceai verde

Ceaiul din planta Camellia sinensis este consumat în diferite zone ale lumii sub formă de ceai verde, negru sau Oolong. Dintre toate acestea însă, cele mai importante efecte asupra sănătății se observă în cazul consumului de ceai verde.

Ceaiul verde poate oferi o serie de potențiale beneficii pentru sănătate. Compoziția acestuia este complexă. Conține o varietate de substanțe, care pot avea un impact semnificativ asupra organismului, inclusiv: proteine, fibre, aminoacizi, minerale, lipide, compuși fenolici, compuși fenolici oxidați, pigmenți și mai multe tipuri de carbohidrați.

De asemenea, proprietățile sale medicinale și substanțele conținute pot varia în funcție de cât de proaspete sunt frunzele de ceai folosite. Din acest motiv, este indicat să iei în considerare prospețimea acestora atunci când intenționezi să-l prepari.

Mențin sănătatea microbiotei intestinale

În general, compușii prezenți în ceaiul verde rămân în intestinul gros. Aceștia interacționează și modulează microbiota intestinală. Extractul său reduce numărul de bacterii intestinale dăunătoare și poate crește numărul celor benefice. De aceea poate îmbunătăți sănătatea microflorei intestinale, fiind unul dintre efectele consumului de ceai verde.

Combinația de extract de ceai verde cu isomalto-oligozaharide și extract de praf de ceai poate crește abundența unor probiotice, cum ar fi Bifidobacteriaceae și Lactobacillus.

Pot reduce simptomele sindromului metabolic

Ceaiul verde poate reduce simptomele sindromului metabolic și te poate ajuta să scapi de kilogramele în plus. Acesta are în compoziție: polifenoli, cofeină și L-teanină, care pot scădea aportul de calorii și pot stimula protein kinaza, o enzimă care reglează activitatea biologică a proteinelor.

Pot lupta împotriva obezității

Obezitatea se consideră a fi o problemă gravă, răspândită la nivel mondial. Combaterea obezității poate fi unul dintre efectele consumului de ceai verde. Este asociată cu diferite boli metabolice, cum ar fi: hiperglicemia, hiperlipidemia și hipertensiunea arterială. Poate avea un potențial impact benefic asupra obezității. Poate ajuta la menținerea unei greutăți optime și poate reduce grăsimea corporală.

În plus, poate susține o dietă sănătoasă. Chiar dacă mănânci mai multe alimente la o masă, ceaiul verde ar putea diminua în mod considerabil grăsimea corporală și kilogramele în plus.

Sunt eficiente împotriva răcelii

Ceaiul verde este printre cele mai eficiente ceaiuri împotriva răcelii. Datorită antioxidanților conținuți, poate accelera procesul de vindecare și poate întări sistemul imunitar. Mai mult, cofeina prezentă în conținut poate fi un energizant natural, care poate diminua perioada de convalescență.

Pot proteja împotriva bolilor degenerative

Protecția împotriva bolilor degenerative se regăsește printre efectele consumului de ceai verde. Catechinele din ceaiul verde pot proteja organismul împotriva bolilor degenerative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ceaiul verde, extractul și constituenții săi izolați pot fi eficienți în prevenirea stresului oxidativ și a problemelor neurologice. De asemenea, consumul se asociază cu prevenirea multor tipuri de cancer, inclusiv de: colon, plămâni, esofag, gură, stomac, intestin subțire, pancreas, glande mamare și rinichi.

Pot avea proprietăți antiinflamatoare

Ceaiul verde ar putea avea proprietăți antiinflamatoare, în special în cazul țesuturilor de la nivelul ficatului. Componentele sale ameliorează disfuncția hepatică cauzată de obezitate și susțin integritatea barierei intestinale.

Pot reduce riscul de a dezvolta boli cronice

Ceaiul verde poate reduce riscul de apariție a bolilor cronice. Acest efect se datorează unor cantități mari de polifenoli, care sunt antioxidanți puternici. Poate combate stresul oxidativ deoarece împiedică deteriorarea celulară.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.