În inima capitalei Republicii Moldova, Chișinău, un eveniment de o importanță deosebită a marcat calendarul educațional și de securitate națională: încheierea oficială a Școlii pentru Securitate și Reziliență. Acest proiect ambițios, implementat de Asociația pentru Politica Externă și finanțat de Divizia de Diplomație Publică a NATO, și-a propus să modeleze viitorii lideri și specialiști în domeniul securității naționale.

,,Sunt bucuroasă că Asociația pentru Politică Externă din Republica Moldova are o astfel de oportunitate de a contribui la dezvoltarea viitorilor specialiști în domeniul relațiilor internaționale, în domeniul studiilor politice, cu o promovare specială a cunoștințelor despre securitate, sustenabilitate și cultura de securitate, care este extrem de importantă astăzi. Cred că totul a fost extrem de interesant, în plus, am organizat și vizite de studiu, în special la Institutul European pentru Cercetare Politică, unde participanții au avut ocazia să afle despre tendințele cheie în domeniul securității și rezilienței cibernetice” – Natalia Stercul, directoare executivă APE.

Pe parcursul sesiunilor, participanții au avut ocazia să se aprofundeze în tematici complexe, de la istoria neutralității Republicii Moldova până la rolul și importanța activităților structurilor internaționale în contextul securității regionale.

,,Tinerii reprezintă viitorul nostru și al țării. Ei sunt viitorii decidenți în politicile de securitate națională, regională și internațională. Sigur că au cel mai important loc în viitorul unui stat. Ei sunt mesagerii și promotorii integrării europene și a valorilor euroatlantice. Pentru că asta își doresc cetățenii Republicii Moldova, să trăiască mai bine, să dispună de o bunăstare și să nu se gândească la ziua de mâine. Ori, tocmai asta, prin toate capacitățile pe care le furnizează Uniunea Europeană și decidenții de la Bruxelles oferă un viitor sigur” – Viorica Țîcu, Directoare Programe Strategice, Institutul European de Studii Politice din Moldova.

Sub îndrumarea experților și a specialiștilor recunoscuți, au fost dezbătute și analizate provocările actuale și viitoare, subliniindu-se necesitatea unei abordări adaptative și proactive în politica de securitate.

,,Prioritatea numărul unu este integrarea și aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Ce vizează interacțiunea cu reformele și mediul academic, societatea civilă, Ministerul Apărării și alte structuri lucrează în domeniul de securitate și apărare, conform standardelor democratice ale UE… și evenimentul de a crea cultura de securitate în rândul populației face parte din acest deziderat, pentru a avea un control democratic, civil asupra sectorului de apărare și totodată de a spori reziliența în conformitate cu ultimele deziderate a Uniunii Europene pe domeniul securității regionale” – a declarat Valeriu Mija, secretar de stat în domeniul politicii de apărare.

Integrarea europeană, discutată ca proiect de țară în cadrul Școlii de Securitate și Reziliență, subliniază angajamentul tinerilor moldoveni față de valorile și standardele europene, consolidând astfel fundația pentru un viitor sigur și dinamic.

,,Din păcate, noi am fost în această zonă gri a geopoliticii și cumva am rămas împotmoliți în anii tranziției, care au început odată cu destrămarea Uniunii Sovietice. Noi am ieșit dintr-un anumit sistem, dar nu am ajuns să fim într-un sistem instituțional de tip european, pentru că situația geopolitică, interesele Federației Ruse și atitudinea obiectivă și subiectivă a elitei politice din Republica Moldova nu a ajuns să conștientizeze că, de fapt, UE este acel model spre care noi trebuie să tindem – a adăugat Ion Tăbîrță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO Chișinău.

Absolvenții Școlii pentru Securitate și Reziliență sunt gata să aplice cunoștințele acumulate și să contribuie la consolidarea securității naționale. Cu diplomele în mână și cu un bagaj impresionant de cunoștințe, ei reprezintă noua generație de profesioniști pregătiți să facă față provocărilor secolului XXI.

Acest reportaj este realizat în cadrul proiectului ,,Școala pentru Securitate și Reziliență” implementat de către Asociația pentru Politică Externă (APE) și finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.

#2024 #Chisinau #Scoala pentru Securitate si Rezilienta

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.