Uniunea Europeană și Organizația Internațională a Muncii (OIM) oferă 2 milioane de euro pentru reformarea și dezvoltarea pieței muncii din Republica Moldova. Mai exact, cu ajutorul finanţării urmează să fie reformate instituţiile cheie din domeniu.

La Chişinău a fost lansat proiectul „Suportul UE pentru o piață a muncii mai incluzivă în Republica Moldova”, implementat de Organizația Internațională a Muncii (OIM). Acesta va fi implementat timp de doi ani şi îşi propune să îmbunătățească accesul la oportunități mai bune de angajare în Republica Moldova.

Potrivit lui Alexei Buzu, doar timp de câteva luni după reformarea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au fost identificate 365 de cazuri de muncă nedeclarată și a legalizat peste 80 % din cazuri, față de o medie de 40 de cazuri într-o perioadă similară din ultimii 5 ani

„În 2023, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a încadrat în muncă peste 11.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și a oferit consiliere profesională la peste 16.000 de persoane, majoritatea elevi și studenți. Aș vrea să le mulțumesc partenerilor noștri de dezvoltare de la Comisia Europeană și de Organizația Internațională a Muncii, cu sprijinul cărora am demarat aceste reforme și continuăm să le implementăm și să obținem progrese vizibile pentru cetățenii noștri”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Unul din obiectivele Proiectului este creșterea performanțelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) și ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în domeniul combaterii excluziunii de pe piața muncii. Așadar, proiectul lansat va include diversificarea serviciilor și programelor de ocupare a forței de muncă; extinderea furnizării de servicii personalizate; îmbunătățirea sistemului de management al performanței și îmbunătățirea sistemului de formare internă pentru personalul ANOFM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Întrucât Moldova se pregătește să adere la UE, aceasta este o oportunitate considerabilă de a stimula piața muncii și sistemele de protecție socială. În cele din urmă, sursa de bunăstare a Republicii Moldova este reprezentată de oamenii săi: prin investiții în competențele acestora, prin crearea de locuri de muncă de calitate și prin combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, se obține un câștig reciproc: pentru incluziunea socială și pentru economie. Sunt mândru să lansez astăzi noul proiect UE-OIM împreună cu DG Houngbo al OIM, pentru a îmbunătăți perspectivele de angajare și a transforma Moldova într-o țară mai incluzivă și mai prosperă, înainte de aderarea la UE”, a declarat Comisarul European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, aflat la Chișinău.

Un alt obiectiv al inițiativei este îmbunătățirea condițiilor de muncă și protejarea drepturilor lucrătorilor, revizuirea cadrului juridic și a politicilor interne; planificarea strategică a vizitelor de inspecție; îmbunătățirea sistemului de formare pentru personalul ISM; modernizarea procedurilor ISM și a sistemului informațional; colaborarea strânsă cu partenerii sociali, precum și furnizarea de sprijin material. Organizația Internațională a Muncii promite să ofere sprijinul necesar, în materie de advocacy, asistență tehnică, metodologii și instrumente relevante pentru a se asigura realizarea acestui scop.

„Am venit pentru a doua oară în Moldova pentru a reafirma constituenților noștri tripartiți că OIM este ferm angajată să colaboreze cu ei pentru a îmbunătăți accesul la oportunități de angajare mai multe și mai bune, construind o piață a muncii incluzivă și echitabilă. Aș dori să mulțumesc Comisiei Europene pentru suportul acordat în obiectivul nostru comun de a promova munca în condiții decente în Moldova”, a declarat Directorul General al OIM, Gilbert F. Houngbo.

Potrivit statisticilor, aproape 30% dintre tinerii din Moldova nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională, rata de participare a femeilor pe piața forței de muncă este de peste 40%, iar persoanele cu dizabilități întâmpină dificultăți în a găsi și menține locuri de muncă și a se bucura de tratamente echitabile.

#Moldova #OIM #Piata muncii #sprijin #UE

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.