Curs valutar
  • EUR
    20.1773
    -0.0927%
  • USD
    17.9274
    -0.7642%
  • RUB
    0.2192
    -1.0493%
  • RON
    3.7751
    -0.1271%
  • UAH
    0.3937
    -0.508%

Toate știrile

05 noiembrie 2026

Iohannis și Zelenski s-au întâlnit la Summitul celor Trei Mări de la Vilnius. Ce au discutat despre Republica Moldova

11 Apr. 2024, 17:20
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
11 Apr. 2024, 17:20 // Politica //  Elena Putregai

Preşedintele Klaus Iohannis a avut joi, 11 aprilie curent, o întrevedere bilaterală cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în marja Summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Vilnius.

“Am avut o discuţie substanţială cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Vilnius, în marja Summitului Iniţiativei celor Trei Mări. Am reiterat susţinerea noastră fermă pentru Ucraina în toate domeniile relevante şi hotărârea noastră de a consolida conectivitatea regională, cooperarea transfrontalieră sustenabilă şi securitatea energetică”, a scris Klaus Iohannis, pe platforma X.

Preşedintele Iohannis i-a transmis lui Zelenski faptul că unul dintre punctele importante de pe agenda sa, anul trecut, a fost parteneriatul cu Ucraina.

Volodimir Zelenski i-a mulţumit şefului statului român pentru susţinere şi i-a mărturisit că va prezenta, în cadrul întâlnirii, situaţia de pe frontul din ţara sa.

Cei doi au vorbit inclusiv despre tranzitul produselor agricole prin ţara noastră. “Cred că este extrem de important pentru dumneavoastră, pentru Republica Moldova şi pentru ţările care primesc produsele”, a răspuns Iohannis.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat joi că a discutat cu omologul său român Klaus Iohannis despre necesitatea de a consolida apărarea aeriană ucraineană și crearea unui scut aerian fiabil în contextul bombardamentelor Rusiei.

Potrivit liderului de la Kiev, discuțiile au vizat cooperarea dintre Ucraina și România “în domeniul apărării, despre bombardarea de către Rusia a centralei energetice de la Nistru, precum și despre necesitatea de a consolida apărarea aeriană ucraineană și de a crea un scut aerian fiabil”.

“Am vorbit, de asemenea, despre funcționarea coridorului de export între Ucraina, România și Republica Moldova. Apreciem poziția României cu privire la tranzitul produselor agricole ucrainene. În condițiile agresiunii rusești, tandemul Ucraina-România are o contribuție semnificativă la asigurarea securității alimentare globale”, a mai subliniat Zelenski, pe contul său de pe platforma X.

Iniţiativa celor Trei Mări oferă o platformă generoasă de colaborare între state membre UE şi state non-UE, cu beneficii inclusiv în creşterea calităţii vieţii cetăţenilor acestora şi a stimulării oportunităţilor de cooperare multidirecţională. Se desfășoară a noua ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) în cadrul căruia liderii statelor participante vor analiza modul în care Iniţiativa trebuie să se dezvolte şi să se adapteze, în contextul regional complex, Klaus Iohannis urmând să pledeze pentru stimularea conectivității dintre cele 13 state ale Uniunii Europene membre ale I3M și statele partenere ale Inițitivei, respectiv Republica Moldova și Ucraina. Va mai pleda, în cadrul Summitului, pentru eficientizarea în continuare a Iniţiativei şi obţinerea de rezultate concrete, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea conectivităţii strategice regionale pe axa Nord-Sud. De asemenea, va evidenţia relevanţa în creştere a I3M şi potenţialul său valoros, inclusiv în contextul în care tot mai multe state din regiune şi la nivel global îşi manifestă interesul pentru implicarea în această platformă. El va aborda, totodată, perspectiva stimulării conectivităţii cu Ucraina şi Republica Moldova, ambele fiind state participante asociate ale Iniţiativei, ca urmare a deciziilor luate la Summitul de la Bucureşti. Va sublinia că întărirea rezilienţei regiunii, în ansamblul său, este o necesitate vitală în contextul geopolitic actual. În acest sens, Klaus Iohannis va evidenţia, în special, valoarea adăugată a proiectelor Rail2Sea şi Via Carpathia, a căror implementare va îmbunătăţi mobilitatea militară şi rezilienţa în domeniul infrastructurii din regiune. Va reitera faptul că România va continua să urmărească consolidarea Iniţiativei şi a instrumentelor de care aceasta dispune, inclusiv Fondul de Investiţii şi Fondul de Inovare, în deplină sinergie cu agenda strategică a Uniunii Europene, precum şi în direcţia consolidării parteneriatului transatlantic.

Klaus Iohannis a găzduit, în septembrie anul trecut, precedenta ediţie a Summitului I3M, în cadrul căreia a fost adoptată o Declaraţie Comună substanţială, care a constituit un reper important pentru viitorul şi dezvoltarea Iniţiativei, mai ales în ceea ce priveşte interconectările transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei şi al digitalizării, dar şi privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei. Tot la Bucureşti Grecia a devenit cel de-al 13-lea stat participant la Iniţiativă, iar Ucraina şi Republica Moldova au obţinut calitatea de state asociate. Un alt rezultat important al Summitului de la Bucureşti a fost actualizarea listei proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată cu prilejul Summitului precedent de la Bucureşti, din 2018.

Creată în 2015, Inițiativa celor Trei Mări reunește acum 13 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră, două state participante asociate (Ucraina și Republica Moldova) și are trei parteneri strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană și Germania). Pe lângă aceștia, summitul din 2023 de la București a marcat participarea unei serii de invitați speciali (Japonia, Regatul Unit, Franța, Turcia), precum și reprezentați ai unor importante organizații internaționale (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 17:26
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
05 Nov. 2026, 17:26 // Societate //  Cătălina Boico

Consumatorii vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică vor fi protejați de deconectarea de la electricitate între 1 noiembrie și 31 martie, cu condiția achitării facturilor pentru consumul curent. Prevederea se regăsește în proiectul noului Regulament privind furnizarea energiei electrice, elaborat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, scrie BANI.MD.

Protecția ar urma să se aplice și pe durata examinării de către furnizor sau ANRE a unei reclamații privind facturarea, în aceleași condiții. Statutul de consumator vulnerabil sau afectat de sărăcie energetică va trebui confirmat potrivit criteriilor și procedurilor legale, iar furnizorii vor fi obligați să informeze clienții, la semnarea contractului, despre eligibilitatea pentru această categorie.

Totodată, proiectul introduce și o obligație pentru furnizori înainte de a solicita deconectarea unei gospodării pentru neplată: consumatorul trebuie informat, din timp și fără costuri suplimentare, despre alternative. Acestea pot include planuri de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor, audituri energetice sau moratorii privind deconectarea. Dacă informarea nu este făcută, furnizorul nu va putea solicita deconectarea pentru motivul respectiv.

Documentul detaliază și protecția persoanelor care contestă facturile. Pe durata examinării reclamației de către furnizor, deconectarea pentru neachitarea facturilor este interzisă. Consumatorul rămâne însă obligat să achite consumul curent, partea necontestată și celelalte obligații ajunse la scadență care nu fac obiectul reclamației.

O altă prevedere vizează posibilitatea de a solicita contracte cu preț fix pentru o perioadă de cel puțin un an. Furnizorii cu peste 200.000 de consumatori finali vor fi obligați să ofere această opțiune la cerere, cu posibilitatea unor excepții aprobate de ANRE în condițiile regulamentului. Furnizorul nu va putea modifica unilateral clauzele unui asemenea contract. Factura va putea totuși reflecta modificări ale unor elemente pe care acesta nu le controlează, precum impozitele și taxele.

Consumatorii care au contoare inteligente vor putea solicita contracte cu prețuri dinamice, care reflectă variațiile de pe piețele de energie electrică pe termen scurt, potrivit sursei citate. Încheierea unui asemenea contract va necesita acordul expres al clientului, după informarea acestuia despre avantaje, costuri și riscuri.

Pentru persoanele care își pierd furnizorul în condițiile prevăzute de lege, proiectul stabilește furnizarea de ultimă opțiune pentru cel puțin șase luni. Potrivit notei informative, regulamentul din 2019 prevede încă o limită de 90 de zile, deși Legea cu privire la energia electrică din 2025 garantează deja minimum șase luni.

Totodată, consumatorii casnici vor trebui anunțați cu cel puțin o lună înainte despre propunerea de modificare a contractului, față de termenul de cel puțin 15 zile lucrătoare indicat în regulamentul anterior. Facturile vor include informații despre instrumentul ANRE de comparare a ofertelor și, după caz, data unei viitoare modificări a produsului sau a prețului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noul regulament este propus pentru a înlocui actul aprobat în 2019 și pentru a-l alinia la Legea cu privire la energia electrică din 2025.