Sistemul educațional din Republica Moldova înregistrează un deficit de șapte mii de cadre didactice. Cifra alarmantă a fost anunțată de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Potrivit oficialului, anual, din 1000 de absolvenți ai instituțiilor cu profil pedagogic doar o treime aleg să se angajeze în instituțiile de învățământ. Ministrul spune că pentru a reduce deficitul de cadre didactice Guvernul și-a propus crearea unei rețele de școli-model care să ofere condiții moderne pentru dascăli și elevi, notează ipn.md.

„Deficitul de cadre didactice este și consecința unei rețele școlare pe care o avem. Când ne ambiționăm să oferim profesor de chimie, biologie, matematică, fizică, într-o școală cu șase elevi, asta generează un deficit. Avem 7000 de profesori care lipsesc în sistem, dacă ar lucra toată lumea doar pe o normă didactică și n-ar avea suprasarcini. Avem 1000 de absolvenți la pedagogie și avem doar 250 care merg în școală în fiecare an. Asta se întâmplă din mai multe motive, iar salariul este un element. Dacă nu se îmbolnăvește nimeni și nu se pensionează nimeni, avem nevoie de 30 de ani, ca la ritmul actual de încadrare, să acoperim acest deficit”, a spus Dan Perciun.

Potrivit ministrului, pentru a crește atractivitatea meseriei de dascăl, Guvernul își propune să ofere profesorilor cursuri de formare, să reducă din birocrația școlară și să majoreze salariile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Anul trecut am majorat salariul cadrelor didactice cu 15%, s-a majorat valoarea de referință de la 2000 la 2300 de lei, a fost o plată unică de 5000 de lei, s-au majorat sporurile specifice. Un salariu al unui tânăr specialist astăzi este de 10.000 lei brut, al unui profesor cu experiență poate ajunge la 15.000 lei pentru o normă didactică. Problema salariilor este una importantă, suntem în discuții cu Sindicatele și vedem ce reușim să mai facem în 2025. Vreau să asigur pe toată lumea că la Minister suntem conștienți că trebuie să facem aceste investiții și încercăm să convingem și Ministerul Finanțelor și alți parteneri despre acest lucru”, a mai spus ministrul Educației și Cercetării.

#cadre didactice #Dan Perciun #minister #salarii

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.