Numărul petițiilor depuse la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) este în creștere, se arată în Raportul instituției pentru 2023, prezentat Parlamentului. Peste 1 000 de persoane fizice s-au adresat autorității anul trecut.

Conform CNPDCP, în perioada menționată, cei mai mulți petiționari au sesizat cazuri de prelucrare a datelor cu caracter personal în lipsa consimțământului sau prin intermediul sistemelor de supraveghere video și audio, precum și în mediul online sau de către resursele mass-media. Drept urmare, au fost demarate 356 de controale privind legalitatea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal.

„Anul trecut, au fost constatate 187 de cazuri de încălcare a prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal. În rezultat, au fost dispuse măsuri de constrângere precum suspendarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, distrugerea / ștergerea datelor cu caracter personal prelucrate cu încălcarea prevederilor legale, precum și încetarea operațiunilor.

În aceeași perioadă, au fost constatate 117 fapte contravenționale, care au fost expediate spre examinare în instanța de judecată. De asemenea, în 2023, interesele CNPDCP au fost reprezentate în instanțele de judecată în 156 de dosare. În același timp, anul trecut, a fost finalizată examinarea a 18 dosare în care hotărârile/deciziile instanțelor judecătorești au rămas definitive și irevocabile”, precizează serviciul de presă al Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a Raportului prezentat, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a adoptat un proiect de hotărâre prin care îndeamnă CNPDCP să depună eforturi pentru consolidarea capacităților administrative și instituționale, să asigure realizarea sarcinilor Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027, precum și să contribuie la ridicarea nivelului de interpretare corectă și aplicare conformă a prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal.

#CNPDCP #date personale #parlament #protectie #raport

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.