Numirea actualului Procuror General Interimar, Ion Munteanu, în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), pusă „în pericol”. Denis Ureche, martor în cazul fraudei bancare, a trimis o sesizare vineri, 12 aprilie 2024, în adresa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care invocă acțiuni ilegale admise de Ion Munteanu, pe vremea când activa în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA).

Potrivit sesizării, Munteanu ar fi membru al unui grup criminal, condus de lurie Luncaș, care a decedat în 2019.

„În anul 2014, la sesizarea depusă de Presedintele Judectoriei sectorului Rîșcani, Oleg Melniciuc, privind acțiunile ilegale ale judectorului lurie Țurcan a fost pornită o cauză penală Nr. 2014978104, ulterior această cauză penală a fost conexată la cauza penală Nr. 2010978060. Urmare a faptului ex. judecătorul lurie Țurcan a fost pus sub învinuire la prezenta cauză. Procurorul care a înaintat învinuirea pe dosar a fost procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție, lon Munteanu.

Ion Munteanu, în mod vădit ilegal a gestionat prezenta cauză penală. Conform rechizitoriului, totul se rezuma la un singur rezultat că judecătorul lurie Țurcan a falsificat 24 de dosare civile, de dragul denigrării imaginii justiției moldovenești. Nici un beneficiar efectiv a acestor hotărâri false nu a fost atras la răspundere penală. Toate aceste hotărâri false, până în prezent, produc efecte juridice.

Eu am fost condamnat în dosarul frauda bancară în baza acestor dosare civile falsificate, mi s-a organizat tentativa de omor în penitenciar. Însă la momentul falsificării acestor hotărâri, pentru mine, nu era clar de ce lon Munteanu, în calitate de procuror anticorupție, nu atrage în calitate de inculpați pe beneficiarii efectivi ai falsurilor.

Totul a devenit clar după audierea mea în calitate de martor pe dosarul „Landromat” în cadrul cauzei penale gestionate de Departmentul de Anchetă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din Federația Rusă. În rezultatul audierii s-a constatat: Ion Munteanu este de facto membru activ al grupului criminal condus de lurie Luncaș care a decedat în luna august a anului 2019. (…) În cadrul acestui grup criminal, rolul lui lon Munteanu, în calitatea sa de Procuror Anticorupție, dar la moment și în calitate de Procuror General Interimar, este șantajul cu dosare penale a judecătorilor pentru a îi impune să emită soluții favorabile grupului criminal condus de Eduard Tverdohleb”, se menționează în sesizarea depusă de Denis Ureche.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, astăzi, 15 aprilie curent, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să examineze Raportul emis de Comisia Vetting pe numele lui Ion Munteanu. Comisia a menționat că Munteanu a promovat evaluarea externă. Urmează CSM-ul să se expună.

Subiectul a fost inclus pe ordinea de zi, cu numărul 6. RLIVE.MD va transmite în direct ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu începere la ora 09:30.

La ședința din 2 aprilie curent, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au spus că mai au nevoie de timp pentru a examina Raportul Comisiei Vetting în privința lui Ion Munteanu, candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ).

Potrivit președintelui interimar al CSM, raportul este unul foarte complex și conține peste 5200 de file.

Vot unanim! CSM-ul amână examinarea Raportului care l-ar putea ”trimite” pe Ion Munteanu la CSJ

#CSM #Ion Munteanu #sesizare

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.