Obiectivul de integrare europeană a Moldovei este compatibil cu legea supremă a țării, iar accederea țării noastre în Uniunea Europeană nu va submina Constituția, susține președinta Curții Constituționale, Domnica Manole. Magistrata a făcut declarația după ședința Înaltei Curți, la care s-a dat aviz pozitiv pentru desfășurarea referendumului privind aderarea la UE și modificarea legii supreme.

„În cadrul referendumului republican constituțional, poporul are prerogativa de a exprima direct suveranitatea națională, exprimând voința cu privire la cele mai importante probleme ale societății și ale statului. Hotărârile adoptate, potrivit rezultatelor referenedumului republican constituțional au putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului”, a explicat Manole.

Conform judecătoarei, revizuirea Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova, statutul de neutralitate permanentă, nu suprimă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Domnica Manole a mai menționat că propunerea de modificare a Constituției reprezintă unul dintre eforturile autorităților din Moldova de a se apropia de UE.

„O eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va submina supremația Constituției în sistemul de drept național din perspectiva suveranității naționale. (…) Modelul dreptului Uniunii Europene presupune coexistența ordinelor juridice ale statelor membre și operativitatea lor simultană, în vederea protejării drepturilor persoanelor, democrației, libertății, egalității și statului de drept”, a spus Domnica Manole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Parlamentul urmează să aprobe o decizie de rigoare, privind modificarea Constituției, după ce Curtea a avizat pozitiv proiectul înaintat de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Conform documentului înaintat spre examinare Curții, legea supremă urmează să fie completată cu următoarele prevederi:

„Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică” și „urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Referendumul privind aderarea Moldovei la UE ar putea avea loc pe 20 octombrie 2024. În cadrul scrutinului, cetățenii ar urma să fie întrebați „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”?

Verdictul CC: Integrarea europeană a Moldovei poate deveni obiectiv strategic, introdus în Constituție

#aderare la UE #CC #Domnica Manole #Moldova #referendum

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.