Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri, 19 aprilie curent, că Rusia îşi concentrează atacurile sale hibride asupra Finlandei, prin trimiterea de migranţi, pentru a destabiliza această ţară care „sprijină ferm” Ucraina şi care a aderat în urmă cu un an la NATO, informează AFP.

Acest stat nordic şi-a închis frontiera cu Rusia la mijlocul lui decembrie, după un aflux de circa 1.000 de migranţi fără vize veniţi dinspre teritoriul rus de la mijlocul lui august. Rusia şi Finlanda au o frontieră terestră comună de 1.340 de kilometri, iar Helsinki acuză Moscova că a orchestrat sosirea acestor migranţi, acuzaţie dezminţită de autorităţile ruse, conform Agerpres.

Von der Leyen a declarat pentru presă că: „După atacul hibrid lansat de Belarus în noiembrie 2021 împotriva Letoniei, Poloniei şi Lituaniei, ştim cu toţii cum Putin şi aliaţii săi au instrumentalizat migranţii pentru a testa apărarea noastră şi a încerca să ne destabilizeze. Astăzi, Vladimir Putin se concentrează pe Finlanda”.

În 2021, Lituania, Polonia şi Letonia s-au confruntat cu un aflux fără precedent de imigranţi ilegali veniţi dinspre Belarus, Occidentul acuzând la acea dată Rusia şi pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko că au orchestrat acest aflux. Preşedinta Comisiei Europene a făcut aceste declaraţii după o întrevedere cu prim-ministrul finlandez Petteri Orpo în oraşul Lappeenranta, la 30 de km de frontiera rusă.

Cei doi lideri au discutat despre „ce pot face Finlanda şi Uniunea Europeană pentru a împiedica imigraţia instrumentalizată la frontiera de est a Finlandei”, potrivit unui comunicat.

Finlanda şi-a închis punctele de trecere a frontierei cu Rusia de mai multe ori şi a anunţat în aprilie că acestea vor rămâne închise „până la noi ordine”, situaţia rămânând neschimbată.

Atacurile hibride ruse „sunt în mod indubitabil un răspuns la sprijinul vostru ferm pentru Ucraina şi la aderarea voastră la NATO”, a subliniat Von der Leyen.

Relaţiile dintre Helsinki şi Moscova s-au deteriorat după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei în februarie 2022. Rusia a ameninţat Finlanda cu „contramăsuri” după aderarea ei la NATO, în aprilie 2023. Această ţară nordică pregăteşte de asemenea un proiect de lege pentru a stăvili sosirea de migranţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#destabilizare #Finlanda #Rusia #UE

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.