Haos total și fărădelege. Așa a calificat liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, hotărârea din 7 iulie a Curții de Apel Cahul, care a menținut în vigoare mandatul de arestare emis pe numele său. Potrivit lui Șor, judecătorii au adoptat hotărârea sub presiunea procurorilor, care promovează anumite interese politice. Ilan Șor a mai anunțat că, mâine, avocații săi vor depune o plângere la Curtea Supremă de Justiție, exprimându-și speranța că aceasta va fi examinată în regim de urgență.

Ilan Șor a declarat că, în spatele hotărârii de astăzi, ar sta procurorul Octavian Iachimoschi, cel care, recent, i-a prezentat învinuirea deputatului Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov, și pe care l-a luat gura pe dinainte spunându-i parlamentarului că nu ar fi avut probleme, dacă nu ar face politică.

„Noi cunoaștem pentru cine lucrează Iachimovschi. Știm că el i-a sunat astăzi pe judecători și i-a amenințat. Procurorii sunt autorii haosului total din Moldova. Ei fac tot ce vor”, a spus liderul Partidului „ȘOR”.

Prin urmare, Ilan Șor s-a adresat procurorului general Alexandr Stoianoglo solicitându-i să fie numit un procuror independent, care să verifice legalitatea deciziei de astăzi.

Ilan Șor a mai anunțat că avocații săi vor contesta verdictul Curții de Apel Cahul la Curtea Supremă de Justiție chiar joi dimineața.

„Deoarece este o situație de urgență, mizez pe operativitatea Curții Supreme de Justiție, astfel încât să o examineze și să emită mâine o hotărâre, astfel încât, în seara aceleiași zile, să mă pot prezenta la Procuratură, pentru a fi audiat. Dacă mâine nu va fi anulat mandatul ilegal de arestare emis pe numele meu, scrutinul parlamentar din 11 iulie riscă să fie declarat nevalabil”, a concluzionat Ilan Șor.

Liderul Partidului „ȘOR” a declarat anterior că, din motive politice, îi sunt blocate aparițiile în spațiul public și posibilitatea de a se întâlni cu alegătorii, în calitate de candidat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. El a amintit că o astfel de situație a fost și în anul 2015. Atunci instanța de judecată a anulat, însă, mandatul de arestare la domiciliu, ca el să poată participa în campania electorală pentru alegerea primarului municipiului Orhei. De asemenea, Ilan Șor a subliniat că, imediat după anularea mandatului de arestare emis pe numele său, este gata să se prezinte la Procuratură și să facă depoziții împotriva adevăraților autori ai fraudei bancare.

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.