Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ministerul Culturii caută 76 de milioane de euro pentru a (re)construi Filarmonica Națională

23 Apr. 2024, 17:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
23 Apr. 2024, 17:45 // Actualitate //  Realitatea.md

La un an de la desfășurarea concursului internațional de soluții arhitecturale pentru reabilitarea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, autoritățile bat pasul pe loc. Potrivit lui Boris Cremene, consilierul ministrului Culturii, proiectul câștigător este prea scump, iar deocamdată nu au fost identificate resurse pentru realizarea lui.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, la care a participat și Svetlana Bivol, directoarea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”.

„Noi putem să ne permitem 76 de milioane de euro? Acest este costul Filarmonicii după primul proiect. Am încercat tot ce este posibil, am discutat cu Banca Europeană de Investiții, oamenii sunt deschiși. Noi ne-am propus un an de zile să încercăm să facem eforturi pentru a pune pe rol proiectul companiei germane. Dacă până la sfârșitul lunii mai nu reușim să accesăm acest credit pentru că trebuie acoperit cu garanție de Guvern, atunci, conform regulamentului, vom trece la proiectul numărul doi care este unul moldo-român foarte bun, dar mai puțin costisitor. Există și a treia variantă”, a menționat Boris Cremene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La concursul de soluții arhitecturale pentru reabilitarea Filarmonicii Naționale ”Serghei Lunchevici” din luna mai, anul trecut, au participat 27 de concepte de proiecte, înaintate de arhitecți din 13 țări. Un juriu internațional a ales trei dintre acestea, printre care două propuse de companii din Germania și unul din Republica Moldova.

„Se pare că s-a tărăgănat, dar nu uităm că a fost pandemie, că a fost război. Totul s-a dat peste cap… Vreau încă o dată să le mulțumesc la toți care au contribuit cu donații și să le spun că banii au fost utilizați pentru instrumente, pentru utilajul tehnic al instituției. Am avut nevoie de calculatoare, draperii, podiumuri. Acești bani au fost utilizați bănuț cu bănuț, raportul poate fi publicat”, a declarat Svetlana Bivol, directoarea Filarmonicii Naționale.

Clădirea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău a fost devastată de un incendiu puternic pe 24 septembrie 2020. Flăcările au distrus sălile de concerte și de repetiții, biblioteca și instrumente muzicale. De patru ani, aproape 200 de artiști din cele 4 colective ale Filarmonicii fac repetiții și dau concerte la Palatul Republicii, dar și în alte săli de concerte din țară.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.