Cea mai mare parte a armelor americane din pachetul de ajutor pentru Ucraina, aflat în curs de aprobare de către Congresul SUA, se află în depozite din Germania și Polonia, a declarat o sursă a postului de televiziune american CNN, scrie site-ul independent de știri Meduza. Potrivit acestuia, proiectilele de artilerie vor fi printre primele care vor ajunge în Ucraina.

Oficial, autoritățile americane nu au comunicat că armele din viitorul pachet de ajutor se află în Europa. În același timp, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Patrick Ryder, a declarat săptămâna trecută că Departamentul american al Apărării este pregătit să trimită armele imediat ce va fi dat ordinul.

„După cum știți, avem o rețea logistică foarte puternică, care ne permite să deplasăm foarte rapid mijloace militare. Așa cum am făcut și în trecut, putem muta un transport în câteva zile”, a declarat un purtător de cuvânt al Pentagonului.

Reamintim că la 20 aprilie, Camera Reprezentanților a SUA a aprobat un proiect de lege care oferă Ucrainei un ajutor militar de aproximativ 61 de miliarde de dolari. Documentul nu a putut fi adoptat din toamna anului 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Senatul intenționează să examineze proiectul de lege pe 23 aprilie, a menționat liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că va semna imediat după adoptarea proiectului de lege pentru a trimite rapid arme Ucrainei.

#ajutor #Europa #SUA #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.