Treizeci și șase de persoane cu probleme de auz au beneficiat în 2023 de implant cohlear acoperit din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în cadrul programului special „Implant cohlear”, cu șaptesprezece persoane mai mult comparativ cu anul 2022. Astfel de intervenții au fost efectuate la 14 copii și 22 adulți.

Operația de implant cohlear se numără printre cele mai costisitoare cazuri finanțate din fondurile AOAM.

Potrivit Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), costul mediu al unui caz tratat, inclusiv consumabilele costisitoare, a fost anul trecut de circa 447 de mii de lei. Pentru cele 36 intervenții, în 2023, din fondurile AOAM au fost alocate peste șaisprezece milioane de lei.

Intervențiile de implant cohlear sunt realizate în două instituţii medico-sanitare publice contractate de Compania Națională de Asigurări în Medicină, şi anume: Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și Institutul Mamei și Copilului.

Pentru anul curent, în cadrul programului special „Implant cohlear” au fost contractate 32 de cazuri în valoare totală de cca. 14 milioane de lei.

Implantul cohlear este un dispozitiv care permite procesarea sunetului și vorbirii pentru persoanele cu pierdere severă a auzului. Pentru prima oară, astfel de operații au fost acoperite de asigurarea medicală obligatorie în 2020 în cazul copiilor, iar începând cu anul 2021 , de aceste intervenții beneficiază și adulții, conform indicațiilor medicale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#beneficiari #CNAM #implant #interventii #medici

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.