Parcul central din municpiul Bălți va purta numele lui Mihai Volontir, cunoscutul actor de teatru şi cinema. Decizia fost votată miercuri, 24 aprilie curent, la ședința consiliului municipal. În acest an, Mihai Volontir ar fi împlinit 90 de ani.

Pentru această decizie au votat consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Comuniștilor (PCRM), Partidul Socialiștilor (PSRM) și Partidul Schimbării, scrie tvnord.md. Inițiativa aparține consilierului municipal Cristina Craievscaia.

Parcul central din Bălți a fost creat în anii ’50 ai secolului XX, iar în perioada sovietică a fost numit după Grigori Kotovski, participant la Războiul Civil, figură militară și politică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mihai Volontir s-a născut la 9 martie 1934 în satul Glinjeni, raionul Șoldănești, iar, după spusele lui, în comuna Olișacani, județu Orhei. Din 1957 și până la sfârșitul vieții, Mihai Volontir a fost actor la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi. A jucat în peste 120 de spectacole, a realizat zeci de roluri memorabile în diverse comedii, tragedii şi drame.

Mihai Volontir a fost distins cu Premiul de Stat al RSSM (1973), Premiul Naţional al R. Moldova (1991), Premiul Naţional al Federaţiei Ruse (1984), Premiul „Fraţii Vasiliev” (1980) din Rusia, medalia de argint „Piotr Dovjenco” (1978), cu Medalia AȘM ”Dimitrie Cantemir”, cu titlurile onorifice ”Artist al Poporului din RSSM” (1974) și „Artist al Poporului din URSS” (1984).

În 2000 a fost desemnat cel mai bun actor al secolului XX al cinematografiei moldoveneşti. În 2009 i s-a conferit titlul de „Doctor Honoris Causa” al AŞM, pentru succesele obţinute în dezvoltarea artei teatrale şi cinematografice. Mihai Volontir este cavaler al „Ordinului Republicii” (2009), cetăţean de onoare al municipiului Bălţi (2000) şi cetăţean de onoare al municipiului Chişinău (2014).

A fost deputat în primul Parlament al ţării, în anii 1990-1994. Volontir a fost unul din cei 278 de deputaţi care au votat Declarația de Independență a Republicii Moldova la 27 august 1991. S-a stins din viață la 15 septembrie 2015 la Chișinău. El a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Central Ortodox de pe strada Armenească din capitală.

Un muzeu în memoria regretatului artist va fi creat în satul de baștină al acestuia, Glinjeni, raionul Şoldăneşti. Muzeul va fi introdus în circuitul cultural al Republicii Moldova. Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința din 27 februarie 2019, transmiterea unui bun imobil din proprietatea publică a statului în cea a satului Glinjeni în scopul înființării Casei memoriale „Mihai Volontir”.

#Balti #Mihai Volontir #parc

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.