Parlamentul Bulgariei a votat pentru interdicția oricărei forme de publicitate în mass-media a jocurilor de noroc. Interdicțiile au fost votate pe 30 aprilie și vor intra în vigoare la 3 zile după adoptate. Acestea vizează promovarea la TV, radio, în presa scrisă și online, dar și pe pagini web, în general. Excepție de la aceste reguli se face doar pentru Loteria Națională a Bulgariei.

Inițiativa a venit de la două formațiuni politice – GERB/ (Grazhdani za evropeysko razvitie na Bulgariya) și DPS (Dvizhenie za prava i svobodi). Noua lege permite doar publicitatea pe panouri, amplasate la o distanță de cel puțin 300 de metri de instituții de învățământ. Operatorii mai pot plasa bannere pe fațadele sălilor cu aparate de joc și ale cazinourilor. Este permisă publicitatea în săli de sport și pe inventar sportiv, dacă acestea nu sunt destinate minorilor, scrie ziarulnational.md.

O condiție suplimentară prevede că 10% din suprafața bannerelor trebuie să fie rezervată pentru sintagma ”Jocurile de noroc pot provoca dependență”. Anunțurile publicitate nu pot conține cifre, ci doar denumiri, tipuri și varietăți de jocuri de noroc, extrageri de loterie și anunțare a rezultatelor câștigurilor.

Loteria de stat a fost exceptată din șirul de interdicții pe motiv că este obligată, prin lege, să aloce o parte din profiturile sale pentru activități legate de sport și sănătate. Operatorii privați nu aveau o astfel de obligațiune până acum.

Autorii au propus, de asemenea, ca operatorii de jocuri de noroc autorizați să-și păstreze dreptul de a sponsoriza evenimente sportive, culturale, de sănătate. Iar contribuțiile obligatorii din profitul acestora să fie divizat, egal, între ministerele Tineretului și Sportului și Sănătății. Acum, veniturile din jocuri de noroc ajung doar la Ministerul Tineretului și Sportului.

De asemenea, operatorii de plăți vor avea interdicții să proceseze plăți de la și spre operatorii de jocuri de noroc fără licență.

În Republica Moldova interdicțiile pentru publicitatea jocurilor de noroc au fost aplicate de la 1 ianuarie 2022. Autoritățile au decis să revină, însă, la acest subiect și să relaxeze o parte din prevederi legate de publicitate. Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, acest lucru va permite, printre altele, creșterea finanțărilor pentru sportul profesionist și de amatori.

Mai mult, proiectul noii legi a sportului, care a trecut de etapa consultărilor publice și urmează să fie propus Guvernului pentru avizare, prevede finanțarea sportului profesionist și de amatori, inclusiv, din veniturile de la pariuri sportive și alte tipuri de jocuri de noroc.

Jocurile de noroc în Republica Moldova sunt gestionate de întreprinderea de stat ”Loteria Națională a Moldovei” (LNM) și reprezintă monopol de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un raport al Curții de Conturi, făcut public în decembrie 2023, arată că aproximativ 60% din piața jocurilor de noroc din Republica Moldova este în zona gri, iar bugetul de stat ratează venituri substanțiale din impozite și taxe aplicate domeniului. Relaxarea interdicțiilor de publicitate, precum și combaterea mai eficientă a jocurilor de noroc neautorizate vor permite statului să obțină venituri mai mari, care să fie folosite pentru dezvoltarea sportului și a altor proiecte sociale și economice.

Recent, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a comunicat că anume din contul unui credit oferit de LNM au fost achitate practic salariile feroviarilor pentru luna decembrie 2023.

#Bulgaria #interdictie #jocuri de noroc #publicitate

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.