Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Încă trei judecători de la Curtea de Apel Chișinău au depus cereri de demisie

02 Mai 2024, 18:58
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
02 Mai 2024, 18:58 // Societate //  Elena Putregai

Lista judecătorilor de la Curtea de Apel (CA) Chișinău care au depus cereri de demisie din funcție se mărește. La cei 17 judecători care vor să plece din sistem se mai alătură alți trei, care joi, 2 mai curent, au notificat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) despre asta, scrie Ziarul de Gardă. Este vorba de Nina Cernat, Vitalie Cotorobai și Nelea Budăi.

DOC Val de demisii la Curtea de Apel Chișinău. Dintre cei 38 de judecători, 17 pleacă

Majoritatea magistraților își motivează dorința de a pleca din sistem „din motive personale”.

Cererile judecătorilor ar urma să fie examinate săptămâna viitoare de CSM.

La 12 aprilie curent, Comisia vetting a anunțat despre începerea evaluării curților de apel cu cei 40 de judecători ai CA Chișinău. Magistrații au fost notificați că acest proces a început și au la dispoziție 20 de zile pentru a demisiona dacă nu vor să le fie verificate averile și interesele.

Nelea Budăi activează la CA Chișinău din iulie 2013. Anul trecut aceasta a ridicat un salariu în sumă de 352 de mii de lei și o pensie de 315 de mii de lei. Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 186 de mii de lei. În 15 iulie 2013 numită, pe un termen de patru ani, în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Nelea Budăi a candidat în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători. În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad.

Vitalie Cotorobai se află în sistemul judecătoresc din 2004, iar în 2017 a fost numit în funcția de judecător la CA Chișinău. Anul trecut Cotorobai a avut un salariu total în sumă de 361 de mii de lei, iar soția lui a ridicat un salriu de 241 de mii de lei. Procurorii Igor Lamba şi Aurel Burlacu, dar şi judecătorul Vitalie Cotorobai au fost acţionaţi în judecată pentru un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO în luna februarie 2015, statul solicitând de la ei suma de 20 mii de euro. Definitiv şi irevocabil, la 23 mai 2018, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins însă recursul depus de MJ ca neîntemeiat, lăsând în vigoare deciziile instanţelor inferioare prin care cei doi procurori şi judecători au fost scutiţi de achitarea celor 20 de mii de euro.

Nina Cernat activează din 2012 la CA Chișinău. Ea a exercitat funcția de președintă interimară a CSM până în iulie 2023. Anul trecut aceasta a avut un salariu de 480 de mii de lei de la CSM, ea fiind membră a Consiliului, și 4 mii de lei de la CA Chișinău. Cernat a primit anul trecut o pensie în sumă de 368 de mii de lei. Nina Cernat a ajuns în vizorul public după o anchetă din 2012 a jurnaliștilor de la ziarul „Adevărul”, care dezvăluia că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux, amplasat în cartierul numit „Orașul Poveștilor” din capitală, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară trecută de vârsta de 80 de ani. Casa nu se regăsea în declarațiile de avere ale magistratei. Soacra judecătoarei ceruse în instanţă despăgubiri de câteva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul pentru că aceasta nu ar fi executat la timp lucrările de construcţie. CA Chişinău i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral şi material, dar CSJ a casat hotărârea. Sesizaţi de Oleg Efrim, ministru al Justiţiei în acea perioadă, procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală pe numele judecătoarei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.