Într-o lună vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. Cetăţenii din ţările membre ale UE vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European, iar la vot sunt aşteptaţi în jur de 373 de milioane de europeni.

Ce salarii și pensii au europarlamentarii

Toţi deputaţii în Parlamentul European primesc acelaşi salariu. Salariul lunar al unui deputat este de 10.075,18 EUR brut şi de 7.853,89 EUR net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuţiilor la asigurările sociale (cifre valabile la 1 iulie 2023). Fondurile provin din bugetul Parlamentului. Deoarece statele membre pot impune taxe naţionale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al ţării de origine a deputatului.

Foştii deputaţi au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaţilor în Parlamentul European. Pensia reprezintă 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcţie şi o doisprezecime din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depăşeşte 70 % în total. Costul său este suportat de bugetul UE, relatează digi.ro.

În cazul noilor deputaţi, s-a renunţat, începând cu luna iulie 2009, la aplicarea regimului complementar de pensii, introdus pentru deputaţi în 1989 şi aflat în curs de eliminare. Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii, la fel ca deputaţii din parlamentele naţionale, au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare, adesea departe de casă.

Astfel, de pildă, indemnizaţia pentru cheltuieli generale (4.950 EUR pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaţilor să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziţionarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/abonamente şi abonamente la internet. Diurna (350 EUR pe zi), cunoscută şi sub denumirea de indemnizaţie de şedere, este o sumă forfetară care acoperă cazarea, masa şi cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială.

La sfârşitul mandatului lor, eurodeputaţii au dreptul la o indemnizaţie tranzitorie, echivalentă cu o lună de salariu per an de mandat, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Dacă un fost deputat ocupă o nouă funcţie în altă parte, noul salariu se deduce din indemnizaţia tranzitorie. Eurodeputaţii pot utiliza vehicule oficiale pentru a participa la reuniuni sau evenimente de la Bruxelles sau Strasbourg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintimc că Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, intenţionează să organizeze alegerile pe 9 iunie. Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie.

În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.

#alegeri europene #deputati #pensii #salarii

Noi detalii ies la iveală despre execuţia eşuată a Christei Pike, femeia condamnată la moarte care a supravieţuit unei injecţii letale în statul Tennessee, SUA. Avocaţii avertizaseră înainte de procedură că aceasta suferă de o afecţiune rară a sângelui, care ar putea provoca probleme grave în timpul administrării substanţelor letale, scrie Observatornews.ro. În ciuda avertismentelor, execuţia a avut loc pe 30 septembrie, iar femeia a ajuns în stare critică la spital.

Christa Pike fusese diagnosticată cu o formă rară de cancer al sângelui înainte de tentativa de execuție. Injecția letală i-a fost administrată în ciuda avertismentelor avocaților săi, care susțineau că boala ar putea complica administrarea pentobarbitalului.

Boala rară de care suferă Christa Pike ar fi putut provoca probleme în timpul execuţiei

Numărul crescut al trombocitelor ar putea fi cauzat de o formă rară de cancer al sângelui numită ”tulburare mieloproliferativă”, notează Daily Mail. Echipa juridică a lui Pike a susținut că o injecție ”era foarte probabil să ducă la durere și suferință, teroare și rușine”.

Potrivit sursei citate, neoplasmul mieloproliferativ (NMP) este o afecțiune în care organismul produce prea multe globule roșii, leucocite sau trombocite. Femeia a fost diagnosticată cu trombocitoză asociată cu NMP, ceea ce înseamnă că are un număr crescut de trombocite.

Avocații ei au declarat că această afecțiune îi crește șansele de edem pulmonar, o acumulare de lichid în plămâni.

Christa ceruse să fie executată de un pluton format exclusiv din femei

Anterior, ea solicitase un pluton de execuție format exclusiv din femei în loc de o injecție letală, temându-se de complicații. Cu toate acestea, oficialii din Tennessee nu au autorizat cererea, deoarece nu este o metodă de execuție aprobată legal în stat.

În urma execuției eșuate de la începutul lunii octombrie, Christa Pike a fost transportată la o unitate medicală, aflându-se în stare critică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Christa Pike a fost condamnată la moarte pentru uciderea lui Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani. Crima a avut loc când Pike avea 18 ani, într-un centru de pregătire profesională pentru tineri, unde se afla împreună cu iubitul său. Cazul a atras atenția la nivel național după ce trupul victimei a fost descoperit cu un pentagramă crestată în zona pieptului, simbol asociat frecvent cu satanismul.