Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Roman Burlaca: „Eurovisionul nu e o obligațiune”. Ce a spus despre prestația Republicii Moldova

13 Mai 2024, 14:01
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Mai 2024, 14:01 // Actualitate //  Realitatea.md

„A fost o ediție controversată din multe puncte de vedere. În același timp, a fost o ediție cu multe performance-uri foarte bune, o concurență puternică. Când s-a terminat concursul credeam că am văzut tot ce se putea și că mai sus nu ai cum. Uite că în scenă urcă Loreen și mă face să zic în sinea mea: Cel mai tare performance al serii, peste orice participant! Vă recomand să vizionați momentul ei! În același timp au fost multe piese învechite, care îmi dădeau vibe de 2018. În tot acest peisaj aș mai remarca Lituania. Probabil cea mai fresh piesă din tot ce am auzit, așa va suna cam tot popul în următorii 2 ani (trust me)”. Aceasta este opinia regizorului și fondatorului HUB-ului BR Media Group, Roman Burlaca, asupra ediției din acest an a concursului Eurovision. Finala ESC 2024 a avut loc sâmbătă seara, 11 mai curent, la Malmö, Suedia.

Într-un mesaj pe Facebook, Roman Burlaca a spus că, în acest an, a fost membru al juriului din partea Republicii Moldova, motiv pentru care nu putea să se expună mai devreme. Acesta a nominalizat câteva țări care, în opinia sa, au avut prestații foarte bune. Acestea sunt: Franta, Portugalia, Croația, Ucraina, Elveția (câștigătoarea ESC 2024).

Burlaca a avut ceva de zis și în legătură cu prestația Republicii Moldova la Malmö.

„Am apreciat decizia matură a României de a nu participa în acest an, în contextul în care au înteles că nu au mijloace financiare alocate sau un performance pe măsură. Eurovisionul nu e o obligațiune.

Probabil și organizatorii din Moldova ar trebui sa învețe să privească la rece și realist atunci când iau decizia de a intra sau nu în concurs, în dependență de mijloacele de care dispun sau calitatea actului artistic. Nu trebuie să ne construim strategiile de participare în acest concurs pe bază de noroc”, a scris Roman Burlaca.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Republica Moldova nu s-a calificat în Marea Finală a concursului Eurovision Song Contest 2024. Natalia Barbu a reprezentat țara cu piesa „In the middle”. Mai târziu, Barbu a spus că Eurovisionul este despre politic, ci nu despre voce.

Republica Moldova nu s-a calificat în Marea Finală Eurovision Song Contest 2024

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.