Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

La Chișinău încep Zilele Literaturii Române. Scriitorii prezenți la eveniment

14 Mai 2024, 10:15
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
14 Mai 2024, 10:15 // Societate //  Realitatea.md

La Chișinău încep Zilele Literaturii Române. Cititorii au posibilitatea să se întâlnească cu scriitori importanți din Republica Moldova și din România timp de cinci zile, transmite IPN.

„Dragi prieteni, Zilele Literaturii Române la Chișinău revin la a opta ediție în perioada 14-18 mai. Sunt zeci de evenimente cu zeci de scriitori, jurnaliști, profesori și elevi din România și Republica Moldova. Motto-ul acestei ediții vine de la poetul Vasile Romanciuc: „Vă iubesc fără pauze””, menționează organizatorii.

   Marți, 14 mai

Ora 19:00 – dezbatere: „Ce alegem și cu cine ne alegem?”

Invitați: Vitalie Ciobanu, Gheorghe Erizanu, Alina Radu, Oleg Serebrian, Arthur Suciu

Moderatoare: Mariana Rață

Locație: Artcor (str. 31 August 1989, nr. 137).

   Miercuri, 15 mai

Ora 17:15 – lecturi și sesiune de autografe:

– „Abraxas”, de Bogdan Alexandru-Stănescu;

– „Cu romanul în vacanță”, de Grigore Chiper;

– „Times New. Roman 12/18”, de Emilian Galaicu-Păun;

– „Englezul din Gara de Nord”, de Tatiana Niculescu;

– „Daphnia”, de Dumitra Râșnoveanu;

– „Copiii lui Marcel”, de Ema Stere;

– „Orașul promis”, de Valentina Șcerbani.

Moderator: Emilian Galaicu-Păun

Locație: Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 126).

Ora 19:00 – dezbatere: „Proza vieții, la singular și la plural. Istoria recentă în literatură”

Invitați: Bogdan Alexandru-Stănescu, Emilian Galaicu-Păun, Tatiana Niculescu, Dumitra Râșnoveanu, Valentina Șcerbani

Moderatoare: Maria Șleahtițchi

Locație: Muzeul Național al Literaturii Române (str. Alexei Mateevici, nr. 79)

   Joi, 16 mai

Ora 17:15 – lecturi și sesiune de autografe:

– „Cazzo”, de Mihnea Bâlici;

– „Tagliatelle Allegro”, de Mina Decu;

– „Scrisoare din savană”, de Peter Demeny;

– „Iubirea dată-n căutare”, de Iulian Filip;

– „Celule STEM”, de Silvia Goteanschii;

– „Anul tigrului de apă”, de Ligia Keșișian;

– „Sindromul Joubert”, de Tiberiu Neacșu;

– „Vă iubesc fără pauze”, de Vasile Romanciuc.

Locație: Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 126).

Ora 18:00 – vernisaj de fotografie documentară tânără, RAW Moldova

LocațieEurope Café (str. Alexei Șciusev, nr. 97).

Ora 19:00 – dezbatere: „Critica literară între polițistul bun și polițistul rău”

Invitați: Mihnea Bâlici, Nina Corcinschi, Mihai Iovănel, Carmen Mușat

Moderatori: Alex Cosmescu, Paula Erizanu

Locație: Muzeul Național al Literaturii (str. Alexei Mateevici, nr. 79).

   Vineri, 17 mai

Ora 19:00 – maraton de poezie și muzică

Invitați: Ligia Keșișian, Tiberiu Neacșu, Lena Chilari, Ioana Isac, Peter Demeny, Alex Cosmescu, Mihnea Bâlici, Ronin Terente, Peace the Gun (Dumitru Fanfarov și Von Aim)

Moderatori: Paula Erizanu, Victor Fală

DJ: Von Aim

Artă vizualăArtists of Moldova

Locație: Artcor (str. 31 August 1989, nr. 137).

   Sâmbătă, 18 mai

Ora 13:00 – întâlnire cu scriitoarea Daniela Rațiu la Clubul de carte #diez și Librăriile Cartier

Cartea discutată: „Sfârșitul lumii e un tren”, de Daniela Rațiu

Moderatoare: Ana Mărgineanu

Locație: Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 126).

Ora 18:00 – spectacolul „1946”, realizat după „Cartea Foametei”, de Larisa Turea

Regie: Veaceslav Sambriș

Locație: Teatrul Luceafărul (str. Veronica Micle, nr. 7).

Ora 20:00 – dezbatere: „Cum vorbim despre oroare”

Invitați: Maria Anton, Igor Cașu, Dumitru Crudu, Daniela Rațiu, Pavel Păduraru

Moderatoare: Victoria Cușnir

Locație: Teatrul Republican Luceafărul (str. Veronica Micle, nr. 7).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.