„Sper că e doar o neînțelegere nefericită! Voi solicita respectuos CSM să își revizuiască hotărârea de astăzi”, astfel a reacționat Vladislav Gribincea, fondatorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), după ce plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) l-a exclus din cursa pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

„a. Certificatul medical invocat de CSM poate fi obținut doar la îndreptarea CSM, de la o comisie specială care se convoacă destul de rar în scopul verificării sănătății judecătorilor și procurorilor. Eu nu am fost contactat niciodată de către CSM pentru a ridica această îndreptare și a merge la Comisia specială. Având în vedere că sunt în concurs, pentru a evita orice speculații, nu mi-am permis să vorbesc cu CSM despre derularea concursului. Credeam că Comisia specială nu s-a convocat încă și că voi fi informat de CSM când să mă prezint să ridic îndreptarea. Iar astăzi m-am pomenit în această situație.

Eu dețin un certificat medical valabil emis de Comisia specială, întocmit în contextul concursului pentru funcția de Procuror General. L-as fi solicitat la prima solicitare. CSM nu mi-a solicitat în mod clar ca să îl depun. Pe 17 mai am solicitat de la CSM o solicitare a de prezenta certificatul medical privind starea sănătății. Certificatul medical standardizat (E-86) a fost prezentat CSM pe 20 mai. Credeam că era necesar pentru a fi trimis la Comisia specială. Acum înțeleg că se solicita certificatul medical emis de Comisia specială.

b. În ceea ce privește cele 2 recomandări, am scris din start în cererea de participarea la concurs că solicitarea acestora este o formalitate excesivă. Ele nu pot să răspundă la criteriile în baza cărora sunt evaluați candidații pentru CSJ. Cred că este nepotrivit să ceri candidaților pentru CSJ să caute 2 persoane pe care să le roage să le scrie recomandări, la care ulterior puțini cine atrag atenția. În opinia mea, „recenziile” sunt o reminiscență birocratică din trecut la care trebuie de renunțat.

Judecătorii CSJ trebuie evaluați în baza abilităților și calităților personale stabilite CSM, nu în baza recomandărilor, care, în Republica Moldova, mai degrabă turbură apele decât le clarifică. Pe 17 mai, CSM mi-a solicitat să prezint totuși cele 2 recomandări până pe 20 mai 2024. Ele au fost prezentate pe 20 mai 2024. Din hotărârea de astăzi am înțeles că CSM nu a acceptat acele recomandări. Întrebarea atunci este de ce le-a solicitat pe 17 mai?”, a scris Gribincea într-o postare pe Facebook.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladislav Gribincea, fondatorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a fost exclus din cursa pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Decizia a fost aprobată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și anunțată printr-un comunicat de presă.

Eșec pentru Vladislav Gribincea, în drum spre Curtea Supremă de Justiție. Dosarul acestuia, declarat inadmisibil

#CSJ #judecator #Vladislav Gribincea

În ultimii ani, tot mai multe companii din Republica Moldova au început să privească arta nu doar ca pe un element decorativ sau ca pe o investiție în creativitate, ci ca pe o modalitate de a spune povești și de a crea experiențe autentice pentru public, potrivit ybp.md. Arta ajunge astfel în magazine, vinării sau pe etichete, iar spațiile și produsele capătă o identitate nouă.

Un exemplu în acest sens este colaborarea dintre Château Vartely și artistul interdisciplinar Karen Grigorean. În cadrul proiectului „Acasă la Taraboste”, legenda vinurilor Taraboste a fost redată printr-o proiecție interactivă chiar în sala cu baricuri a vinăriei. Butoaiele în care se maturează vinul au devenit suprafețe de proiecție, iar vizitatorii pot intra direct în universul poveștii Chateau Vartely prin imagine, sunet și tehnologie. Experiența completează degustarea și vizita clasică la vinărie, transformând publicul din simplu spectator în parte a legendei. Colaborarea cu Karen Grigorean arată și deschiderea companiilor locale către noile forme de expresie artistică.

O altă colaborare este cea dintre Philip Morris Moldova și artiștii Igor Nicuriuc și Nadia Izosimova. Cei doi au creat o instalație artistică folosind lemn, lână, pictură și broderie. Conceptul pornește de la ideea de „acasă”, nu doar ca loc fizic, ci ca moștenire formată din amintiri, tradiții și simboluri. Împreună, cei doi artiști au creat o „hartă culturală” inspirată de forme, texturi și simboluri locale, ce creează o punte între trecut, prezent și viitor. Lucrarea reinterpretează tradiția și patrimoniul local printr-o estetică contemporană, integrându-l armonios în spațiul partenerilor Philip Morris Moldova.

Instalația, cu o suprafață de aproximativ 4 m², combină elemente din lemn, pictură și broderie într-o compoziție modulară inspirată de formele, texturile și motivele specifice culturii moldovenești.

Prin proiectul „Acasă”, Philip Morris Moldova își propune să aducă un accent local autentic în experiența de brand, demonstrând că inovația și tehnologia pot coexista armonios cu patrimoniul cultural și valorile care definesc comunitățile locale.

În cazul Divus Winery, arta a ajuns pe etichetele vinurilor din gama Domeniile Vorniceni. Pictorul Mihai Ungureanu, numit MIHU, a creat pentru aceste vinuri etichete inspirate de tradiție, natură și satul moldovenesc. Colaborarea s-a dovedit a fi una de succes și a ajuns să fie recunoscută inclusiv la nivel internațional. Aceasta a contribuit atât la creșterea vizibilității artistului, cât și la consolidarea notorietății brandului. Etichetele create de MIHU au oferit vinurilor o identitate distinctă și un plus de valoare, iar produsele au ajuns printre preferatele consumatorilor, fiind apreciate inclusiv pentru conceptul vizual.

Colaborările dintre companii și artiști locali indică o schimbare în modul în care brandurile din Republica Moldova își construiesc identitatea și relația cu publicul. Prin astfel de proiecte, arta ajunge în spații și pe produse unde nu este întâlnită de obicei, iar artiștii devin mai vizibili. În același timp, companiile își pot construi o identitate mai clară și mai apropiată de cultura locală.