– Eu mă tem să merg așa pe drum cu banul. Las totul acasă, iau fix cât îmi trebuie la magazin.

– Mamă, cardul pentru asta e făcut – ai cât ai, dar plătești cât trebuie.

– Și nu încurci suta cu un leu?

– Nu încurci și nici nu pierzi.

Îți este cunoscut acest dialog? Astfel de discuții au loc în multe familii din Republica Moldova. Studiile de specialitate arată că seniorii sunt mai reticenți față de plățile fără numerar, din lipsa încrederii în tehnologii, experiențe anterioare negative, dar și din lipsa abilităților digitale. De aceea, doar 23 la sută dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani utilizează cardul bancar pentru tranzacțiile digitale.

Frica de a le fi furat cardul sau de a-și pierde banii, îi determină să retragă tot salariul sau pensia, imediat ce le intră banii pe cont. Contrar acestor obiceiuri, datele BNM arată că tranzacțiile online sunt sigure. Astfel, în 2023, volumul fraudelor înregistrate au fost de 0.01 % din volumul total al tranzacțiilor digitale. Majoritatea sunt rezultatul ingineriilor sociale, când escrocii prin minciuni și manipulare determină persoanele benevol să le ofere datele sensibile privind plățile (coduri de securitate, parole de unică folosință etc.) sau chiar să le transfere bani.

În premieră, în 2023, nu a fost înregistrat nici un caz de falsificare de carduri.

Tinerii, aflați la celălalt capăt, preferă tranzacțiile #fărăcash. Astfel, 70% din populația, cu vârste cuprinse între 18-29 de ani, efectuează plăți online, fiind familiarizați cu noile tehnologii și gestionându-și finanțele chiar de la 7 ani – vârstă legală pentru a intra în posesia unui card bancar.

Plățile fără numerar vin la pachet cu o serie de avantaje și valori devenite sinonime cu comportamentul de consum al generațiilor tinere:

Comoditate și rapiditate. Fără numerar, utilizatorii nu mai trebuie să piardă timp pentru a găsi bancnotele potrivite sau pentru a aștepta restul. Mai mult, nu poartă sume mari de bani în portofel și își pot permite să facă cumpărături, chiar dacă nu au fost planificate;
Siguranță. Banii cash sunt greu de recuperat, în caz de pierdere. În schimb, un card poate fi blocat imediat, printr-un apel către banca emitentă, iar fondurile din contul lor rămân în siguranță;
Controlul finanțelor. Plățile cu cardul bancar permit utilizatorilor să analizeze tranzacțiile efectuate, să-și gestioneze finanțele eficient și chiar să stabilească limita de cheltuieli. Serviciile de online banking – fie că este vorba de o aplicație mobilă sau de un cont pe site-ul băncii – oferă posibilitatea de a verifica soldul și de a configura alerte pentru tranzacțiile efectuate;
Conectarea la tehnologii. Integrarea cardului cu dispozitivele mobile (telefon, smartwatch etc.) permite efectuarea plăților direct de pe ecran;
Igienă. Plățile fără numerar reduc manipularea banilor fizici, care pot conține microorganisme dăunătoare.
Cardul bancar oferă utilizatorilor acces la diverse promoții, reduceri și cadouri oferite de bănci și sistemele de plată. Spre exemplu, recompensele cashback, reprezintă un stimulent suplimentar pentru utilizarea plăților fără numerar, iar banii returnați pot fi folosiți pentru cumpărături ulterioare. Cu oferte și bonusuri vin și instituțiile de stat care susțin măsurile de diminuare a numerarului în economia națională. Drept exemplu este concursul „Loteria fiscală”, organizat de Serviciul Fiscal de Stat, care acordă trimestrial, 175 de premii a câte 1000 de lei, pentru cei care își fac cumpărăturile cu cardul. Câștigătorii sunt selectați din numărul total de tranzacții participante înscrise în concurs, în mod aleatoriu.

Și asta nu e tot! Utilizarea plăților #fărăcash susțin siguranța financiară și creșterea economică a țării. Astfel, costurile pentru tipărirea, transportul și securitatea banilor fizici sunt reduse, iar băncile și comercianții pot economisi resurse considerabile.

Tehnologiile de plată fără numerar stimulează inovația în sectorul financiar și contribuie la competitivitatea globală a economiei, datorită soluțiilor de ultimă generație dezvoltate de companiile fintech. De asemenea, tranzacțiile digitale permit o mai bună monitorizare a veniturilor, o colectare eficientă a taxelor, reducerea criminalității, ceea ce duce la creșterea veniturilor publice și la o administrare mai bună a resurselor naționale.

Mai mult, tranziția către o economie fără numerar nu este doar inevitabilă, ci și benefică pentru dezvoltarea armonioasă a țării într-o lume din ce în ce mai digitalizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania #FărăCash, organizată de Asociația Băncilor din Moldova (ABM) în parteneriat cu Visa și cu sprijinul Proiectului Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, care vizează informarea populației despre beneficiile plăților fără numerar. Scopul campaniei este de a promova utilizarea plăților digitale ca metodă de plată principală și de a încuraja adoptarea acestora în activitățile zilnice ale moldovenilor.

#campanie #faracash #seniori #tineri

Pe malul drept al Nistrului, acolo unde istoria se împletește cu legenda, se ridică una dintre cele mai impresionante fortificații medievale ale Moldovei – Cetatea Soroca. Ridicată pentru a apăra vadurile de trecere peste râu și pentru a opri incursiunile tătarilor, cetatea a devenit, peste secole, un simbol al rezistenței și al identității moldovenești.

Primele mențiuni despre Cetatea Soroca datează din anul 1499, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. La acea vreme, fortificația era construită din lemn și pământ și avea rolul de a proteja unul dintre cele mai importante puncte de trecere peste Nistru. Poziția sa strategică a transformat rapid Soroca într-un loc esențial pentru apărarea și organizarea frontierei de nord-est a Moldovei.

La mijlocul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rareș, cetatea a fost reconstruită din piatră și a căpătat forma pe care o putem vedea și astăzi. Noul edificiu impresionează prin planul său circular, cu un diametru de aproximativ 37,5 metri, patru turnuri rotunde de apărare și un turn de acces de formă rectangulară. Această arhitectură o face unică printre cetățile medievale moldovenești și una dintre cele mai bine conservate fortificații din regiune.

Ridicată pe malul abrupt al Nistrului, cetatea străjuia trecerea peste râu și avea rolul de a proteja ținutul Sorocii de invazii. În jurul acestei fortificații s-a dezvoltat treptat și orașul, care a devenit un important punct comercial și administrativ în Moldova medievală.

Un element simbolic al cetății este capul de bour – stema Moldovei medievale – amplasat deasupra portalului de intrare.

În ultimii ani, Cetatea Soroca a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Între 2013 și 2015, în cadrul proiectului transfrontalier „Bijuterii Medievale”, finanțat de Uniunea Europeană, fortificația a fost consolidată și readusă la frumusețea de odinioară. Lucrările au continuat ulterior, fiind restaurate zidurile, cazematele și alte elemente ale construcției. Astăzi, vizitatorii pot descoperi inclusiv o capcană medievală cunoscută sub numele de „Gura de lup”, folosită cândva pentru apărarea cetății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, Cetatea Soroca este una dintre cele mai importante atracții turistice ale Republicii Moldova. Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o fortificație impresionantă, ci și o parte esențială din istoria Moldovei medievale. Ridicată acum mai bine de cinci secole, cetatea continuă să vegheze malul Nistrului, amintind de vremurile în care aceste ziduri apărau țara de invazii și păstrau vie identitatea unui popor.

#Cetatea Soroca #Moldova #turisti