Berlinul a acordat Ucrainei permisiunea de a folosi arme germane împotriva unor obiective militare din Rusia, după o opoziție inițială din partea cancelarului german Olaf Scholz, guvernul federal schimbându-și radical poziția după ce președintele american Joe Biden, și el un împotrivit incipient al acestei acțiuni, a autorizat Ucraina să atace cu arme americane ținte militare din Rusia pentru a proteja Harkovul.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat vineri că Berlinul va urma exemplul Statelor Unite, permițând Ucrainei să își folosească armele pentru a viza obiective militare legitime din interiorul Rusiei, a relatat Deutsche Welle.

Berlinul a fost reticent în a permite ca armele sale să fie folosite pentru a lovi ținte din Rusia, invocând temeri de escaladare a războiului. Acum, însă, Berlinul spune că Kievul poate lovi ținte militare legitime din interiorul Rusiei, în conformitate cu obligațiile internaționale. În același timp, Germania a promis Ucrainei un nou pachet de ajutor militar de 500 milioane de euro.

Washingtonul a invocat joi faptul că Moscova a intensificat foarte mult atacurile asupra regiunii Harkov de la baze de lansare din interiorul Rusiei ca justificare pentru ca Kievul să folosească armele americane pentru a lovi instalații “care atacă sau sunt pe cale să atace Ucraina”.

Președintele Joe Biden a autorizat discret Kievul să lanseze arme furnizate de Statele Unite asupra unor obiective militare din interiorul Rusiei care sprijină ofensiva împotriva orașului Harkov din nord-estul Ucrainei.

Decizia marchează o schimbare de politică din partea lui Biden, care a refuzat cu fermitate să permită Ucrainei să folosească armament american pentru lovituri în interiorul Rusiei. Ea vine în timp ce miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO sunt reuniți la Praga pentru o întrunire informală premergătoare summitului aliat de la Washington și pe a cărei agendă sprijinul aliat pentru Ucraina este un subiect de top.

Hotărârea de la Washington a fost salutată prudent de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care s-a arătat convins că Ucraina va acționa ”în conformitate cu dreptul internaţional” în privința dreptului său la auto-apărare.

Stoltenberg a insistat luni că ţările occidentale trebuie să permită Ucrainei să folosească armele pe care i le oferă pentru ca Kievul să poată ataca teritoriul rus pentru a se apăra de agresiunea Moscovei, deoarece, în caz contrar, ţara invadată “are mâinile legate”. De asemenea, într-un interviu acordat publicației The Economist pe 24 mai, el a cerut aliaților NATO care furnizează arme Ucrainei să pună capăt interdicției de a le folosi pentru a lovi ținte militare din Rusia.

Țări, precum Lituania, Marea Britanie, Polonia, Cehia, Canada și Finlanda și-au dat acordul pentru ca Ucraina să folosească armele în acest sens. Aflat săptămâna aceasta într-o vizită de stat în Germania, președintele francez Emmanuel Macron a explicat poziția Parisului, precizând că Ucraina poate folosi armele livrate, dar pentru a neutraliza bazele militare ruse de unde este atacată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia nu mai poate duce războiul? Serghei Lavrov transmite precondiţia Rusiei pentru negocierile de pace

#arme #Germania #Rusia #Ucraina

Haakon a devenit noul rege al Norvegiei după ce, vineri, tatăl său, Regele Harald a murit la vârsta de 89 de ani. Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a înrăutățit.

„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta… La școală, asta mă făcea să mă simt neliniștit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-și de anii petrecuți la o școală primară de stat în anii 1980.

În copilărie, prefera să rămână în umbră „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea”, a scris el. A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui și bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia și s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.

Voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Alte atracții erau scena muzicală din California – inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliție, susținut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est și Coasta de Vest. Și apoi era surf-ul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a scris el.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Când relația a devenit publică, presa s-a concentrat pe faptul că ea era o persoană de rând și o mamă singură care își petrecuse o mare parte din tinerețe în cluburile de muzică house din Norvegia.

Această agitație s-a potolit după ce regele Harald — care se căsătorise și el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecțiilor propriului tată — a primit-o public în familie.

Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa și a descris-o ca fiind contraponderea emoțională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine în relațiile sociale. Mette are un talent înnăscut. Ea poate intra într-o încăpere și se înțelege bine cu toată lumea”, a scris prințul în autobiografia sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă — care a început atunci când țara a votat, în cadrul unui referendum, să devină monarhie în locul unei republici, odată cu declararea independenței depline față de Suedia în 1905.

După acel referendum, prințul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei — continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingilor și din Evul Mediu.

Omologul și strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-și accepte rolul public: „Găsesc sens și bucurie în asta și pot încerca să fiu de ajutor celorlalți.”

Dacă își păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși încă mai poate alege să și-l schimbe.

#deces #Norvegia #rege