Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Instanțele judecătorești și curțile de apel vor fi reorganizate în Republica Moldova

04 Iun. 2024, 19:17
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
04 Iun. 2024, 19:17 // Societate //  Elena Putregai

Proiectul de lege care prevede revizuirea hărții judiciare a fost votat pe 30 mai curent de Parlament în a doua lectură. Documentul prevede reorganizarea instanțelor judecătorești și a curților de apel cu scopul de a îmbunătăți calitatea actului justiției și de a asigura utilizarea rațională a banului public.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției, având la bază „Raportul privind evaluarea reformei judiciare”, realizat în cadrul Proiectului Uniunii Europene „Sprijin pentru prevenirea eficientă și combaterea corupției în sectorul justiției din Moldova”. La elaborarea proiectului de lege s-a ținut cont de recomandările Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției.

La revizuirea hărții judiciare au fost luate în calcul o serie de aspecte precum crearea judecătoriilor suficient de mari, care să asigure formarea completelor de judecată și specializarea judecătorilor, volumul de muncă al instanțelor de judecată, costuri etc. Astfel, se propune ca, din numărul total de 15 judecătorii să rămână 14. Proiectul de lege mai propune reconfigurarea curților de apel: Curtea de Apel Centru (Chișinău), Curtea de Apel Nord (Bălți), Curtea de Apel Sud (sediul central – Cahul, sediul secundar – Comrat).

Între prima și a doua lectură, documentul a fost supus unui amplu proces de consultări publice, la care au participat reprezentanți ai autorităților administrației publice responsabile în domeniu, ai Avocatului Poporului, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai UTA Găgăuzia și ai societății civile. Totodată, Asociația Promo-LEX a organizat, la Varnița, o masă rotundă în cadrul căreia s-a discutat despre asigurarea accesului la justiție pentru locuitorii din stânga Nistrului și din municipiul Bender, urmare a modificării hărții judiciare.

Respectiv, deputatul din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” Artemie Cătănoi a propus un amendament care prevede că sediul Bender (Varnița) își va continua activitatea până la 31 decembrie 2030, pentru a facilita accesul la justiție al cetățenilor din stânga Nistrului.

De menționat că proiectul de lege nu are drept scop reducerea sau majorarea numărului de judecători sau de angajați ai judecătoriilor și ai curților de apel. De asemenea, judecătorii și angajații din sediile redistribuite către alte instanțe își vor continua activitatea la locul actual de muncă. Singura deosebire este că, din punct de vedere administrativ, se va considera că activează în alte judecătorii.

Potrivit datelor statistice, în anul 2023, instanțele naționale au avut în procedură 353 201 dosare. Cele mai multe dintre ele, 122 846 de dosare, au fost la Judecătoria Chișinău, iar 43 177 de dosare – la Curtea de Apel Chișinău. Cel mai mic volum de lucru la nivelul instanțelor judecătorești de nivelul întâi a fost înregistrat la Judecătoria Criuleni și Judecătoria Anenii Noi. În cazul curților de apel, cel mai mic număr de dosare a fost înregistrat la Curtea de Apel Comrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.