Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

OMS: Decesul pacientului din Mexic nu poate fi atribuit gripei aviare H5N2, ci unor cauze „multifactoriale”

07 Iun. 2024, 19:11
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
07 Iun. 2024, 19:11 // Actualitate //  Elena Putregai

Un purtător de cuvânt al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat vineri că recentul deces al unui pacient dintr-un spital din Mexic nu poate fi atribuit gripei aviare H5N2, ci unor cauze „multifactoriale”, transmite EFE.

„Este important de precizat că decesul a fost multifactorial, nefiind atribuibil virusului H5N2”, a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a reamintit că pacientul, care a ajuns la spital după ce a acuzat simptome timp de mai multe săptămâni, a murit în aceeaşi zi în care a fost examinat la unitatea sanitară (24 aprilie), fiind testat ulterior pozitiv la virusul H5N2, scrie Agerpres.

Acesta este primul caz uman de infecţie cu subtipul H5N2 al virusului gripei aviare. Alte subtipuri de gripă aviară, cum ar fi H5N1, au fost diagnosticate la oameni în mai multe ţări în ultimele două decenii (aproape 900 de cazuri, dintre care jumătate mortale).

Purtătorul de cuvânt al OMS a subliniat că ancheta deschisă în acest caz este în curs de desfăşurare, însă nu a confirmat dacă aceasta va conduce la o reevaluare a situaţiei la nivel global în ceea ce priveşte gripa aviară.

Pentru moment, organizaţia consideră că riscul sanitar asociat acestei boli este scăzut, în pofida creşterii numărului de focare la păsări şi mamifere, notează EFE. OMS a raportat cazul din Mexic miercuri, 5 iunie. Ziua următoare, guvernul mexican a negat orice legătură directă dintre decesul pacientului şi gripa aviară, acuzând agenţia sanitară că a emis un comunicat „destul de prost”, după spusele ministrului Sănătăţii, Jorge Alcocer.

„Pot sublinia că acest comunicat emis de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este destul de prost, deoarece vorbeşte despre un caz mortal, ceea ce nu a fost aşa; a murit din altă cauză şi fără a fi luată o decizie, şi doar marginal, spune că riscul în acest caz este redus”, a declarat Jorge Alcocer. OMS a indicat într-un buletin epidemiologic emis miercuri că „acesta este primul caz uman de infecţie confirmat de laborator cu virusul gripal A(H5N2)”.

Tulpina H5N2 este diferită de cea (H5N1) legată de actuala epidemie înregistrată la vaci în Statele Unite şi pentru care au fost raportate trei cazuri la oameni. Pacientul a prezentat febră, dificultăţi de respiraţie, diaree, greaţă şi stare generală de rău pe 17 aprilie, a indicat OMS, care a fost sesizată în legătură cu acest caz pe 23 mai. Persoana nu a avut „niciun contact” cunoscut cu păsări de curte sau alte animale, dar avea deja numeroase probleme de sănătate, a subliniat miercuri OMS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.