În Republica Moldova, extracția țițelului a început acum 30 de ani. Contractul inițial prevedea alocarea din profitul companiei a unui procent semnificativ pentru îmbunătățirea teritoriului și conservarea biodiversității din zona. A fost respectat contractul și câți bani au fost alocați pentru conservarea lacului relicvă Beleu? Sau, dimpotrivă, a fost provocat un prejudiciu de mediu ireparabil?
Urmărește investigația realizată de jurnaliștii Grupului de presă REALITATEA, Traian Stoianov, Lilia Burakovschi și Sergiu Scobioală, producătorul RLIVE TV, pentru a vedea ce spun autoritățile locale, dar și cele centrale despre starea în care a ajuns Lacul Beleu în prezent, dar și ce relevă investigațiile de laborator efectuate de specialiști.
Lacul relicvă Beleu se află pe teritoriul Prutului de Jos – rezervație naturală de stat creată pe 23 aprilie 1991, cu o suprafață de 17.554 ha, și începând cu 2018 este inclus în rezervația biosferei Prutul de Jos. A fost inclus și în Rețeaua Mondială UNESCO a Rezervațiilor Biosferei.
Acum câteva decenii acolo erau 27 de specii de pești și 228 de specii de păsări. Multe dintre ele au dispărut din cauza reducerii volumului de apă și poluării lacului. Sursele de poluare a lacului sunt numeroase, inclusiv produsele activității umane și atitudinea iresponsabilă față de patrimoniul natural.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
