Alegătorii, care au participat deja la votare sunt îndemnați să participe și la sondajele After Poll, informează Realitatea.md cu referire la IPN. Astfel de sondaje sunt organizate de către companiile „CBS Research” și „CIVIS”, pe parcursul zilei de 11 iulie. Cercetarea este realizată la comanda Comunității „WatchDog.MD” și a Institutlui de Politici Publice. Rezultatele prealabile ale sondajului vor fi prezentate pe 11 iulie, la ora 21.00, iar cele finale – la ora 22.00.

Cetățenii sunt îndemnați să fie receptivi și sinceri în cazul în care vor fi apelați de operatorii sondajului. În cadrul interviului nu se vor cere date cu caracter personal. Numărul de telefon generat absolut la întâmplare de computer nu va fi fixat și nicicum legat de răspunsurile care vor fi acordate.

Sondajul After Poll 2021 nu este un exit poll clasic, deoarece este realizat la telefon, precizează WatchDog.MD și IPP. Numerele de telefon vor fi generate de un soft. Alegătorii vor fi întrebați dacă au mers deja la votare, iar celor care la momentul apelului deja au votat, le vor fi adresate câteva întrebări: când s-au decis cu cine să voteze, pentru cine au votat și câteva întrebări pentru a afla profilul alegătorului – ce vârstă și studii are, care este mediul lui de reședință.

Potrivit organizatorilor, sondajul After Poll este o metodă alternativă de a stabili preferințele de vot al cetățenilor. Totodată, este și un exercițiu mult mai puțin costisitor față de exit poll-ul clasic.

Sondajul telefonic a fost testat la alegerile prezidențiale din 2020, în condiții de pandemie COVID-19 și, potrivit organizatorilor sondajului, After Poll s-a dovedit a fi o experiență reușită. Nu a coincis întocmai cu rezultatul oficial al alegerilor, disponibilitatea votanților de a participa la sondaj fiind afectată inclusiv de apelurile directe ale unor politicieni de a refuza participarea. Dar studiul a indicat asupra învingătorilor în ambele tururi de scrutin. Iar în al doilea tur eroarea față de rezultatele finale a fost foarte mică.

Sondajul este realizat în cadrul Proiectului „Combaterea dezinformării și promovarea integrității electorale”, finanțat de către European Endowment for Democracy, fiind implementat de către Comunitatea „WatchDog.MD”, în parteneriat cu Institutul de Politici Publice.

#After Poll #alegeri parlamentare anticipate

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia