Căldura sufocantă ne poate pune viața în pericol. Ținând cont de faptul că temperaturile ar urma să crească, iată câteva informații esențiale despre bolile cauzate de caniculă la care trebuie să fii cu băgare de seamă. Numărul deceselor cauzate de căldură în SUA a crescut în ultimii ani, cu aproximativ 1.600 în 2021; 1.700 în 2022 și 2.300 în 2023, conform Departamentului de Sănătate și Servicii Umane.

Temperatura corpului variază între 36,1 și 37,2 grade Celsius. Organismul își reglează temperatura astfel încât organele interne să funcționeze corect. Atunci când temperatura corpului este prea ridicată, una dintre cele mai comune modalități prin care corpul își reglează temperatura este prin transpirație.

Un alt mod prin care organismul își reglează temperatura este prin deplasarea sângelui cald dinspre organele interne către capilarele de la suprafața pielii. Acesta este motivul pentru care oamenii par îmbujorați atunci când temperatura corpului lor este ridicată, conform Yahoo!Life.

Potrivit Institutului Național de Sănătate și Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din România, următoarele grupuri sunt cele mai expuse riscului în caz de căldură extremă:

Copiii: Modul în care organismul lor reglează temperatura internă a corpului îi poate face să se simtă epuizați.

Adulții în vârstă: Este mai probabil ca aceștia să aibă o afecțiune cronică sau să ia medicamente care afectează reacția organismului la căldură.

Persoanele cu afecțiuni medicale cronice: Acestea sunt mai puțin predispuse să simtă și să răspundă la schimbările de temperatură.

Gravidele: Organismul trebuie să depună mai mult efort pentru regla temperatura corpului lor dar și pe cea a copilului în curs de dezvoltare.

Oamenii fără adăpost: aceștia sunt mai expuși la căldură extremă.

Sportivii și cei care lucrează în aer liber: Cei care fac exerciții fizice sau muncesc în aer liber pe o căldură extremă sunt mai predispuși să se deshidrateze și să dezvolte o boală legată de căldură.

Animalele de companie: și acestea pot dezvolta boli legate de căldură.

CDC a pus la dispoziție un ghid despre ce trebuie să ai în vedere și ce trebuie să faci pentru a preveni bolile legate de căldură, cum ar fi insolația, epuizarea, crampele cauzate de căldură, arsurile solare și erupțiile cutanate.

Insolația este cea mai gravă boală cauzată de căldură. Acesta apare atunci când organismul nu-și mai poate regla temperatura. Iată câteva dintre simptomele insolației: confuzie, dificultăți de vorbire, pierderea cunoștinței, convulsii și temperatură corporală foarte ridicată.

Ce trebuie să faci în acest caz: apelează la serviciile de urgență, umezește pielea și hainele, și este necesar să te retragi la umbră, în casă sau într-o încăpere cu aer condiționat.

Epuizarea din cauza căldurii este răspunsul organismului la o pierdere excesivă de apă și sare, de regulă prin transpirație excesivă. Simptome: durere de cap, greață, amețeală, iritabilitate, transpirație abundentă, temperatură corporală ridicată.

Ce trebuie să faci: apelează la serviciile de urgență, este necesar să te retragi la umbră, bea apă rece și folosește comprese reci.

Crampele cauzate de căldură afectează, de obicei, angajații care transpiră mult în timpul unei activități intense. Această transpirație diminuează nivelul de sare și de umiditate din organism. Nivelurile scăzute de sare din mușchi provoacă crampe dureroase. Crampele de căldură pot fi, de asemenea, un simptom al epuizării de căldură.

Ce trebuie să faci: cei afectați trebuie să înceteze activitatea fizică și trebuie să se retragă la umbră. Bea apă și așteaptă ca crampele să dispară înainte de a mai face orice altă activitate fizică.

Erupția cutanată provocată de căldură este o iritație a pielii cauzată de transpirația excesivă. Simptome: vezicule mici și coșuri roșii.

Ce trebuie să faci: este necesar să te retragi într-un mediu mai răcoros și mai puțin umed, nu folosi unguente sau creme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #sanatate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.