Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Justiția, primul capitol de negocieri cu UE. Ce va trebui să întreprindă Moldova, potrivit șefei Parchetului European

02 Iul. 2024, 17:12
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
02 Iul. 2024, 17:12 // Societate //  Elena Putregai

Se estimează că Republica Moldova va deschide primul capitol de negocieri cu Uniunea Europeană la începutul anului 2025 și va începe cu domenii complicate, cum ar fi justiția. Întrebată în cadrul unui interviu comun de jurnaliștii de la Chișinău, aflați la Luxemburg săptămâna trecută pentru prima conferință interguvernamentală UE-Moldova, care ar fi principalii pași de întreprins, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a răspuns că, mai întâi, se modifică anumite părți ale legislației, pentru că toată legislația europeană trebuie să fie implementată în legislația națională. 

„Acum, din perspectiva Parchetului European, ce cred eu că ar trebui de făcut – faimoasa directivă PIF, cum este ea denumită, directiva privind protecția intereselor financiare ale UE care prevede infracțiunile și definește infracțiunile care au loc cu fraudarea fondurilor europene – spre exemplu, aceasta ar fi una dintre directivele care ar trebui implimentate imediat. Trebuiesc definite în legislația moldoveană aceste infracțiuni care au legătură cu protejarea intereselor financiare ale UE. Apoi, dacă Moldova va fi acceptată în UE, cu siguranță va face parte și din Parchetul European. Trebuie o legislație care se adaptează regulamentului Parchetului European”, a explicat ea.

„În acest moment Parchetul European are competențe pentru țările-terțe, care nu fac parte din UE, cum este Moldova, Ucraina, țări din America de Sud sau țări din Africa. Dacă se comite una dintre infracțiunile care cade în competența Parchetul European, fie ne sesizăm din oficiu (dar nu este treaba procurorilor să sesize infracțiuni), fie din plângerile cetățenilor”, a subliniat procuroarea-șefă europeană, îndemnând moldovenii să denunțe fraudele.

Este de menționat că și experții prognozează că, după conferința interguvernamentală UE-Republica Moldova care a avut loc recent, nu va mai exista vreo decizie politică ori reuniune care să vizeze Republica Moldova. „Așteptarea mea este către primăvara anului viitor, în timpul președinției poloneze a Consiliului UE, să deschidem primul capitol de negociere, capitolul 23, pe justiție. Cel mai probabil Polonia va da o mână de ajutor Republicii Moldova, încât să avem deschiderea Guvernelor UE să inițiem discuții pe primul capitol pe justiție. Capitolul va rămâne deschis pe mai mulți ani, pentru că volumul de muncă e mare și nu va fi închis decât dacă finalizăm munca pe alte capitole. În timpul președinției ungare nu se va întâmpla nimic, dar și pentru că nu va fi cazul. De aceea, am grăbit un pic procesele și am mizat pe conferința în timpul președinției belgiene”, a analizat Mihai Mogîldea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.