Iurie Ciocan, fost președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC) Iurie Ciocan, consideră în continuare că referendum organizat în ziua alegerile prezidențiale este unul de care Republica Moldova nu are nevoie. „La finalizarea negocierilor cu UE, noi va trebui să organizăm încă un referendum. Cel de la toamnă este de dragul confirmării voinței noastre. Unii cred că e vorba de a trage jăratic la turta alegerilor prezidențiale, alții cred că este încă o metodă de a demonstra Bruxelles-ului, că noi suntem într-adevăr proeuropeni. Pe de altă parte ei deja au început negocierile, ce să le mai demonstrăm? Trebuie să le demonstrăm reforme, nu dorințe”. Mai multe declarații a făcut la emisiunea „REZOOMAT” de la RLIVE TV, ediția de marți seara, 9 iulie curent.

„Numirea acestui referendum o dată cu alegerile prezidențiale va contribui la creșterea ratei de participare. De ce? Pentru că alegerile prezidențiale totuși sunt cele mai frecventate dintre toate. Cea mai multă lume participă anume la alegerile prezidențiale. Eu nu am îndoială că nu se va întruni numărul necesar, chiar dacă anumite partide îndrumă alegătorii să voteze împotrivă sau să nu voteze deloc”, a explicat Iurie Ciocan.

Întrebat de moderatoarea Ileana Pîrgaru, dacă a observat că demnitarii să folosească resurse administrative, făcând campanie în favoarea referendumului, ex-președintele CEC a răspuns că anume Comisia este cea care trebuie să aibă o poziție în acest sens.

El a amintit de anii 2005, 2009, când CEC obliga președintele țării și al Parlamentului să circule cu mașini private și nu de serviciu, și fără girofar. „Azi oricare delegație în teritoriu are conotații duble. Totul se observă prin comparație: am avut noi așa vizite în teritoriu anul trecut sau cu jumătate de an în urmă? Azi CEC-ul e anemic, nu vede, nu cunoaște. Noi nu mai avem o opoziție, o societate civilă ca înainte care să monitorizeze”, a subliniat Iurie Ciocan.

Atât referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la UE, cât și alegerile prezidențiale vor avea loc pe data de 20 octombrie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iurie Ciocan #referendum #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.