Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat joi, 11 iulie 2024, la summitul NATO de la Washington, acordul bilateral România – Ucraina privind cooperarea în domeniul securității pentru următorii zece ani, cu scopul de a consolida capacitatea Kievului de a se apăra și de a combate agresiunea rusă. Documentul integral este disponibil aici.
În ajunul Consiliului NATO – Ucraina, la care liderii aliați și președintele ucrainean vor adopta prima declarație comună în acest format, Zelenski și Iohannis au semnat acordul prin care România, în conformitate cu Declarația G7 de la Vilnius din 2023, se angajează “să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare și pentru a descuraja agresiunea în viitor”.
Documentul include și domenii de interes specific în relația bilaterală, inclusiv aspecte legate de angajamentul Ucrainei de a continua reformele necesare în parcursul său european și euroatlantic, de respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, de cooperare în combaterea criminalității transfrontaliere.
“Participanții au decis să își continue cooperarea pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei până când Ucraina va prevala și au decis: să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare și pentru a descuraja agresiunea în viitor; să consolideze redresarea, stabilizarea economică și reziliența Ucrainei; să promoveze tragerea la răspundere pentru încălcările dreptului internațional, inclusiv pentru crimele internaționale, comise în Ucraina sau împotriva Ucrainei și a cetățenilor săi și să majoreze costurile suportate de Federația Rusă pentru agresiunea sa în curs; să se angajeze și să sprijine punerea în aplicare durabilă și cuprinzătoare a reformelor necesare pentru ca Ucraina să avanseze către aderarea la UE și NATO; să aprofundeze cooperarea reciproc avantajoasă pentru a spori securitatea în regiunea Mării Negre”, se arată în primele paragrafe ale documentului, publicat de Administrația Prezidențială în limbile engleză și română.
Acordul prevede că în cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, la cererea oricăruia dintre participanți, Bucureștiul și Kievul se vor consulta în termen de douăzeci și patru (24) de ore, bilateral sau prin alte canale pe care le consideră adecvate, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea.
Prin acordul semnat de Zelenski și Iohannis, România reafirmă angajamentul său pentru parcursul european și euro-atlantic al Ucrainei. “Viitorul Ucrainei este în NATO și Ucraina va deveni membru NATO în viitor (…) Ucraina face parte din familia europeană și are un viitor în cadrul UE“, se arată în textul declarației.
La capitolul cooperării în domeniul apărării, România va continua să sprijine Ucraina, “atât timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să prevaleze, menținând actualul nivel dinamic al asistenței, inclusiv pachetele de asistență militară convenite între cele două ministere ale apărării”.
“În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noștri și în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele două țări. România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024. Ca parte a cooperării în domeniul apărării, România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, cât de rapid posibil. (…) România, împreună cu partenerii săi, va furniza în mod activ capabilitățile centrului de instruire F-16 (FTC) găzduit de Forțele Armate Române pentru instruirea piloților ucraineni, ca o contribuție concretă la Coaliția pentru Capabilitatea Forțelor Aeriene”, mai precizează declarația adoptată.
Documentul semnat la Washington are strict valoare politică, nu juridică. Acordul sistematizează, practic, cooperarea existentă între România și Ucraina în diverse domenii, stabilind, în același timp, un cadru politic pentru continuarea acestei cooperări și identificând o serie de direcții de acțiune prioritare, în beneficiul ambelor părți și în beneficiul securității regionale.
Liniile de negociere au fost aprobate de președintele și prim-ministrul României, iar acordul reafirmă angajamentele politice din declarațiile semnate de președinții celor două state în iunie și, respectiv, octombrie 2023.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat pe 10 octombrie 2023 prima sa vizită în România în calitate de președinte, ocazie cu care a semnat alături de Iohannis semnat declarația politică prin care cei doi lideri au decis ridicarea relației bilaterale România-Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic. Cu acea ocazie, cei doi lideri au stabilit că piloții ucrainieni vor face parte din primul val de piloți ce vor fi pregătiți la Centrul de Instruire F-16 găzduit de România la Fetești. Anterior, la 1 iunie 2023, la summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, Iohannis și Zelenski au adoptat o declarație comună bilaterală cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei.
În ceea ce privește textul acordului politic semnat de România cu Ucraina, acesta este asemănător cu cele semnate de alte state, vizând domenii de cooperare cu relevanță pentru consolidarea capacității Ucrainei de a se apăra și de a combate agresiunea rusă, în conformitate cu prevederile Cartei ONU, și pentru întărirea securității României.
La prima zi a summitului de la Washington, președintele Iohannis anunțase că România și Ucraina vor semna joi un acord bilateral de securitate ca parte a aranjamentelor de securitate stabilite prin declarația G7 de la Vilnius.
Mai mult, în ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, președintele american Joe Biden, președintele român Klaus Iohannis, premierul olandez Dick Schoof, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-au reafirmat marți, într-o declarație comună publicată de Casa Albă în ajunul summitului NATO de la Washington, angajamentul de a oferi Ucrainei capacități suplimentare de apărare aeriană, pe măsură ce aceasta se apără împotriva agresiunii continue a Rusiei, inclusiv atacurile deliberate asupra orașelor ucrainene și infrastructurii civile și critice.
“Statele Unite, Germania, Țările de Jos, România și Italia vor furniza Ucrainei echipamente pentru încă cinci sisteme strategice de apărare aeriană“, a afirmat președintele american Joe Biden în cadrul discursului său de la Andrew Mellon Auditorium, la ceremonia de marcare a 75 de ani de la înființarea NATO în exact același loc unde Alianța a fost fondată prin Tratatul de la Washington din 4 aprilie 1949.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis în luna iunie, la reuniunea la care a aprobat obiectivele României pentru summitul NATO, că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin.
La Declarația G7+ s-au raliat 33 de semnatari, ceea ce dovedește unitatea comunității democratice în sprijinul Ucrainei și solidaritatea cu poporul ucrainean.
România și Ucraina au început aceste tratative în luna ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, România, fiind atunci a noua țară din lume după statele G7 și Olanda care a inițiat astfel de tratative cu Ucraina. Anterior acestui moment, la începutul anului, , Zelenski a convenit și cu omologul său român, Klaus Iohannis, demararea discuțiilor pentru angajamente de securitate bilaterale pe baza Declarației G7 de la summitul NATO de la Vilnius.
De atunci, 22 de parteneri ai Ucrainei, 21 de state și UE, au semnat astfel de acorduri bilaterale cu Kievul. Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu Regatul Unit, Germania, Franța, Danemarca, Canada, Italia, Olanda, Finlanda, Letonia, Spania, Belgia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Islanda, Japonia, SUA, UE, Estonia, Lituania, Polonia și Luxemburg.
