Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, a anunțat într-un live pe Facebook că datoria istorică de 1 108 764 de lei față de poligonul de gunoi de la Țambula a fost achitată. Petkov a luat această decizie chiar dacă datoria nu aparține Primăriei, iar criza a fost creată de conducerea incompetentă a întreprinderii responsabile de dvscuarea gunoiului.

În context, edilul a anulat Dispoziția privind convocarea ședinței extraordinare a Consiliului municipal Bălți la care urma să fie modificat bugetul local, așa cum au cerut consilierii PAS, PSRM, PCRM și de la Partidul Schimbării.

”Eu azi am anulat decizia privind convocarea ședinței extraordinare a consiliului municipal, consider că acest proiect făcut de ”coaliția haosului PAS, PSRM, PCRM și Partidul Schimbării” este ilegal, iar după ce direcțiile primăriei nu l-au avizat și pentru a nu-i lăsa pe copiii noștri fără indemnizații eu cu echipa de la primărie am decis că primăria mun Bălți azi va achita datoria integral față de poligonul de gunoi de la Țambula. Banii deja au fost transferați Direcției Reparații și Construcții Drumuri (DRCD) din Bălți”, a spus Petkov.

Primarul a amintit că datoria de peste un milion de lei s-a acumulat până intrarea lui în funcție, iar acum ”coaliția haosului”, formată din consilierii PAS, PSRM, PCRM și Partidul Schimbării, a încercat să creeze o catastrofă ecologică în oraș doar pentru a denigra imaginea Primăriei.

DRCD colectează anual de la populație circa 26 de milioane de lei pentru evacuarea gunoiului, cu un profit de 4,6 milioane de lei. Chiar și în aceste condiții, DRCD a reușit să acumuleze o datorie istorică față de gunoiștea de la Țambula.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Petkov #Balti #datorie #gunoi

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.