Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, a anunțat într-un live pe Facebook că datoria istorică de 1 108 764 de lei față de poligonul de gunoi de la Țambula a fost achitată. Petkov a luat această decizie chiar dacă datoria nu aparține Primăriei, iar criza a fost creată de conducerea incompetentă a întreprinderii responsabile de dvscuarea gunoiului.

În context, edilul a anulat Dispoziția privind convocarea ședinței extraordinare a Consiliului municipal Bălți la care urma să fie modificat bugetul local, așa cum au cerut consilierii PAS, PSRM, PCRM și de la Partidul Schimbării.

”Eu azi am anulat decizia privind convocarea ședinței extraordinare a consiliului municipal, consider că acest proiect făcut de ”coaliția haosului PAS, PSRM, PCRM și Partidul Schimbării” este ilegal, iar după ce direcțiile primăriei nu l-au avizat și pentru a nu-i lăsa pe copiii noștri fără indemnizații eu cu echipa de la primărie am decis că primăria mun Bălți azi va achita datoria integral față de poligonul de gunoi de la Țambula. Banii deja au fost transferați Direcției Reparații și Construcții Drumuri (DRCD) din Bălți”, a spus Petkov.

Primarul a amintit că datoria de peste un milion de lei s-a acumulat până intrarea lui în funcție, iar acum ”coaliția haosului”, formată din consilierii PAS, PSRM, PCRM și Partidul Schimbării, a încercat să creeze o catastrofă ecologică în oraș doar pentru a denigra imaginea Primăriei.

DRCD colectează anual de la populație circa 26 de milioane de lei pentru evacuarea gunoiului, cu un profit de 4,6 milioane de lei. Chiar și în aceste condiții, DRCD a reușit să acumuleze o datorie istorică față de gunoiștea de la Țambula.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Petkov #Balti #datorie #gunoi

Republica Moldova a înregistrat 12.330 de operațiuni de tranzit comun în primul an de la aderarea la regimul vamal european. Acesta permite transportarea mărfurilor între țările participante în baza unei singure declarații electronice și a unei garanții valabile pe întregul traseu, simplificând formalitățile pentru companii și transportatori.

Prima operațiune de acest fel a avut loc la 1 noiembrie 2025, când o declarație depusă prin Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) a fost recepționată de Autoritatea Vamală Română. De atunci, numărul operațiunilor a ajuns la 12.330.

Potrivit Serviciului Vamal, 5.491 dintre acestea au avut ca destinație Republica Moldova, 83 au fost inițiate pe teritoriul țării, iar alte 6.756 au reprezentat tranzituri prin Moldova.

Prin acest regim, formalitățile vamale nu trebuie reluate la fiecare frontieră. Datele sunt transmise electronic între administrațiile vamale, iar transporturile pot fi urmărite de la plecare până la destinație.

Între timp, Serviciul Vamal a modernizat sistemul NCTS. La 1 octombrie 2026, a fost lansată versiunea P6 Opt-in, implementată în șase luni. Aceasta permite includerea într-o singură declarație de tranzit și a informațiilor necesare pentru formalitățile de securitate și siguranță, atunci când itinerarul mărfurilor impune acest lucru. Astfel, operatorii nu mai trebuie să transmită separat aceste date, ceea ce simplifică procedura și reduce riscul de erori.