Specialiștii nu recomandă să ținem pâinea la frigider, deoarece temperatura scăzută face ca amidonul să se recristalizeze, iar asta duce, de fapt, la uscarea pâinii. Potrivit g4food.ro, prof. dr. Lisa Young, nutriționist și profesor la Universitatea New York susține că temperatura scăzută din frigider face ca amidonul să se recristalizeze. Astfel, pâinea va dezvolta o aromă și o textură identică cu ale uneia vechi. În plus, apare și mucegaiul.

Totuși, dacă învelești strâns pâinea în plastic și o pui la frigider, poți ajuta la încetinirea procesului de învechire. Congelarea pâinii este o opțiune pentru a preveni învechirea și dezvoltarea microbilor ce duc la alterare. Mai mult, atunci când dezgheți pâinea congelată, aceasta se va învechi mai repede decât dacă ar fi refrigerată.

„Nu păstrați niciodată pâinea în frigider. Moleculele de amidon din pâine se recristalizează foarte repede la temperaturi scăzute și fac ca pâinea să se învechească mult mai repede atunci când este refrigerată. Pâinile cumpărate din magazine trebuie păstrate într-o pungă de plastic etanșă, la temperatura camerei, mai degrabă decât în frigider. Pentru pâinile de panificație care sunt vândute de obicei într-o pungă de hârtie, scoateți-le din pungă când ajungeți acasă, înfășurați-le bine în folie alimentară și păstrați-le la temperatura camerei. Cutiile de pâine sunt excelente dacă doriți să păstrați o pâine pentru câteva zile. De îndată ce ați scos ce vă trebuie din pâine, închideți-o imediat înapoi în ambalajul etanș. Nu lăsați pâinea neacoperită în aer liber”, susțin specialiștii de la goodhousekeeping.com.

David Norman, de la brutăria și berăria populară din Austin, Easy Tiger, recomandă să „începeți prin a cumpăra pâini întregi, nu feliate, deoarece durata de valabilitate a unei pâini este redusă semnificativ odată ce este feliată”.

„Tăiați ce doriți să mâncați și, dacă intenționați să terminați pâinea în următoarele două zile, așezați-o cu partea tăiată în jos pe masă. Spuneți că v-ați cumpărat pâinea în vrac? Cea mai bună modalitate de a opri procesul de recristalizare este să o păstrați în congelator: Înfășurați-o într-un recipient sau o pungă etanșă pentru a o depozita; apoi lăsați-o să se dezghețe complet înainte de a o scoate din nou din recipient”, a transmis David Norman, pentru www.huffpost.com.

Dacă pâinea s-a învechit, nu o aruncați pur și simplu. Puteți face pesmet pe care să-l folosiți la ciorbe și garnituri de grătar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#frigider #paine

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.