Val de decese în rândul turiștilor străini se înregistrează în Grecia. Localnicii nu par să fie afectați, iar experții au o explicație – agențiile care organizează turul nu îi previn despre condițiile meteo, căldura extremă de pe unele trasee de drumeție și epuizarea extremă la care se pot supune.

Pe mai multe insule grecești au fost amenajate trasee turistice destinate amatorilor, pentru a atrage mai mulți vizitatori. Turiștii sunt invitați să meargă în drumeție, să se bucure de aceste trasee, fără să fie avertizați că aceste zone sunt de evitat pe perioada verii, din cauza căldurii foarte mari, însă oamenii nu știu.

În ultimii doi ani, mai mulți turiști au murit pe traseul E4 din sudul Cretei, conform evz.ro. Drumul nu poate fi străbătut în sezonul cald din cauza problemelor de sănătate pe care le implică un astfel de efort. Căldura îi epuizează pe turiștii îndrăzneți, fără să-și dea seama, iar la un moment dat aceștia ajung la capătul puterilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miltos Zervas, alpinist și editorul unei publicații locale privind drumețiile, consideră că turiștii ar trebui să ia exemplul localnicilor care nu ies din case pe caniculă. Între orele 14:00 și 17:00, când soarele arde cel mai puternic, toată lumea se adăpostește, iar oamenii din zonă s-au adaptat la mediul natural, lucru pe care turiștii nu-l cunosc și trebuie să fie avertizați.

„Drumețiile pe timp de vară pe o insulă unde ești expus la soare necesită anumite reguli”, transmite și Lefteris Trikiriotis, ghid montan și membru al Comitetului pentru trasee din Regiunea Egee de Nord.

Pentru a se aventura pe un traseu, oamenii trebuie să poarte îmbrăcăminte adecvată, să aibă o alimentație potrivită și să se hidrateze în permanență. De asemenea, ei trebuie să aibă asupra lor instrumente de orientare și sisteme GPS, pentru a fi localizați ușor. În plus, se recomandă notificarea hotelului, cu privire la traseul pe care îl vor parcurge.

Lefteris Trikiriotis este de părere că autoritățile turistice din Grecia trebuie să elaboreze o strategie de comunicare. Este nevoie ca pe fiecare insulă să fie înființate puncte de informare pentru ca turiștii să știe pentru ce să se pregătească. Grecia are un relief în mare parte montan, iar insulele sunt muntoase, astfel că există trasee destul de dificile, chiar dacă nu la altitudine foarte mare. Recomandările pentru vizitatori trebuie oferite de oameni pregătiți, care știu despre ce este vorba, din cluburile locale de alpinism și de drumeții.

Potrivit oficialilor greci, factorul agravant în cazurile de deces în rândul turiștilor străini a fost căldura excesivă. De asemenea, o altă cauză este vârsta înaintată a turiștilor și pregătirea inadecvată.

#cauze #decese #experti #Grecia #turisti

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.