Campaniile de informare totuși aduc rezultate bune și foarte bune. Astfel, pe data de 11 iulie, în ziua alegerilor parlamentare, datorită campaniei naționale lansată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cu sloganul „După votare, mergi la vaccinare”, 10.523 de persoane au fost vaccinate împotriva COVID-19.

Mai mult, în contextul campaniei, toți cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați să se vaccineze împotriva COVID-19 conform adresei de domiciliu, după ce au votat în cadrul alegerilor.

Totodată, au fost desfășurate acțiuni de informare și sensibilizare a populației despre beneficiile vaccinării împotriva COVID-19, fiind distribuite pliante informative, elaborate spoturi video și audio.

„Îndemnăm în continuare populația să se adreseze la medicul de familie sau la oricare Centru de vaccinare pentru a primi vaccinul împotriva COVID-19, care astăzi este singura soluție pentru a stopa pandemia. Vaccinarea împotriva COVID-19 te protejează de infectarea cu COVID-19, de o formă gravă a bolii și de deces”, se arată în comunicat MSMPS.

De menționat că, toate punctele de vaccinare din Republica Moldova au activat duminică, 11 iulie, în intervalul orelor 7:00 – 21:00.

Amintim că, campania de vaccinare în Republica Moldova a început la data de 2 martie, iar până în prezent au fost administrate 793.281 doze de vaccin, fiind imunizate 308.439 persoane, cu ambele doze.

#actiuni de informare #COVID-19 #vaccinare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.