Parlamentul se va întruni în sesiune solemnă pe 29 iulie. Reuniunea deputaților moldoveni este dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției țării.

Conform agendei aprobate de Biroul Permanent, sunt planificate discursuri ale speakerului Igor Grosu și premierului Dorin Recean. În sala de plen vine și membrul Curții Constituționale, Nicolae Roșca.

De la tribuna Parlamentului vor mai vorbi Doina Gherman, președinta fracțiunii PAS și Vlad Bătrîncea, președintele fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor din Legislativ și deputata PAS Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice numiri și imunități.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, în Parlament a fost invitat și Boris Negru, doctor în drept, profesor universitar, Cavaler al Ordinului Republicii, membru al Comisiei și grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Constituției Republicii Moldova.

Oaspete în Parlamentul Moldovei va fi și președintele Comisei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senatul României, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.

Constituția Republicii Moldova a fost adoptată pe 29 iulie 1994, de către deputații primului Parlament ales în mod democratic. Fostul președinte Mircea Snegur a promulgat-o imediat, chiar în sala de plen.

#adoptarea Constituției #aniversare #Curtea Constitutionala #parlament #ședință solemnă

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.