Ofițerii de securitate vor putea solicita blocarea paginilor web care încalcă inviolabilitatea vieții personale și secretul corespondenței. Deputații au votat noile reglementări și modificări ale Codului Penal în a doua lectură.

Potrivit documentului aprobat, responsabilii vor încerca astfel să „elimine de la sursă a conținutului online ce conține informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor”.

Site-urile web pot fi blocate pentru „afișarea sau distribuirea informației respective reprezintă în sine o faptă infracțională prevăzută la art. 173, 175 (1), 177, 178, 186, 189, 190, 208 (1), 237, 245 (10), 259–261 (1) din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002”.

Articolul 173 din Codul Penal al Republicii Moldova se referă la hărțuirea sexuală, iar 175 (1) vizează ademenirea minorilor în scopuri sexuale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul 177 din document ține încălcarea inviolabilității vieții personale, culegerea datelor care reprezintă secret personal sau familial și răspândirea lor inclusiv prin mass-media, iar 178 – violarea dreptului la secretul corespondenței, scrisorilor, telegramelor, coletelor și altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice, al înștiințărilor telegrafice sau al altor tipuri de comunicări.

Celelalte prevederi țin de escrocherie, furt, pornografia infantilă, fabricarea și punerea în circulație a instrumentelor false de plată, obținerea ilegală a informațiilor care conțin secrete comerciale sau fiscale și accesul ilegal la sistemele informatice.

De asemenea, conform noilor reglementări, site-urile web pot fi considerate ca fiind utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor, dacă vor întruni mai multe criterii, inclusiv determinarea potențialei victimei să furnizeze anumite informații și să comită anumite acțiuni.

Noile prevederi vor intra în vigoare peste trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial. Guvernul va elabora instrucțiunile privind punerea în aplicare a reglementărilor.

#blocare #Codul penal #date cu caracter personal #SIS #site-uri

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.