Preşedintele României, Klaus Iohannis, va participa vineri, 26 mai curent, la invitația președintelui francez, Emmanuel Macron, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Responsabilii de la Kiev nu au precizat dacă preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski va fi prezent și el. Nici responsabilii de la Chișinău nu au oferit detalii publice, dacă președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost invitată.

Vineri, la ora 17.30, Klaus Iohannis va fi prezent la recepţia oferită de preşedintele francez Emmanuel Macron, iar de la ora 20.30 – la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, în Piața Trocadéro.

Klaus Iohannis a primit săptămâna trecută, la Palatul Cotroceni, echipa olimpică a României care va merge la Jocurile Olimpice de la Paris. Șeful statului le-a înmânat sportivilor drapelul României, care va fi purtat decanotorii Ionela şi Marius Cozmiuc.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a dat asigurări, marţi, cu trei zile înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice de la Paris, că “va fi o ceremonie unică şi vom vedea cu toţii, de vineri seară, de ce a meritat”.

Aproximativ 100 de șefi de state și de guverne sunt așteptați la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, ce va avea loc vineri, 26 iulie.

Noul premier britanic Keir Starmer, care vrea să pună accent pe întărirea relaţiilor cu Franţa, va asista la parada fluvială. Printre alţi invitaţi aşteptaţi se numără cancelarul german Olaf Scholz, preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, omologul său finlandez Alexander Stubb şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Soţia preşedintelui Joe Biden, Prima Doamnă a SUA, Jill Biden, şi-a confirmat, de asemenea, prezenţa, în timp ce soţul vicepreşedintelui SUA, Kamala Harris, noul candidat la alegerile prezidenţiale, Douglas Emhoff, va asista la ceremonia de închidere.

O certitudine este aceea că preşedintele rus Vladimir Putin va fi marele absent, după ce Rusia a fost exclusă în calitate de naţiune din cauza războiului din Ucraina declanşat de liderul de la Kremlin în februarie 2022.

Nici președintele Chinei, Xi Jinping, nu va face deplasarea, dar va fi reprezentat la cel mai înalt nivel de vicepreşedintele Han Zheng.

Vineri, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va difuza un mesaj de pace în lume, în timp ce preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, va face apel la „un armistiţiu olimpic”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Emmanuel Macron #Jocuri Olimpice #Klaus Iohannis

Armata iraniană oferă o recompensă de aproape 30.000 de dolari pentru fiecare soldat american ucis sau capturat, relatează portalul de ştiri Avash, citat, duminică, de dpa și Agerpres. Potrivit relatării, femeile care capturează sau ucid soldaţi americani vor primi dublul sumei, scrie antena3.ro.

Recompensa ar fi oferită de Amir Hatami, comandantul şef al armatei iraniene.

În ultimele săptămâni, ambele părţi au încălcat în mod repetat un acord-cadru din 17 iunie, care prevedea încetarea definitivă a războiului pe toate fronturile.

Iranul nu a decis încă dacă va relua negocierile cu SUA după expirarea unui armistiţiu de 60 de zile, a spus ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi. El a acuzat Statele Unite că au încălcat acordul prin reluarea ostilităţilor.

În declarații pentru agenția de știri ISNA, Araghchi a declarat că, pentru că Statele Unite au încălcat un memorandum de înţelegere convenit în urmă cu aproximativ două luni şi au reluat luptele, nu a existat niciun armistiţiu care să poată fi prelungit în prezent.

Pakistanul şi Qatarul, mediatorii conflictului, rămân în contact cu Iranul, a confirmat șeful diplomației iraniene, dar a precizat că această comunicare nu înseamnă că au loc negocieri active.

Acordul SUA-Iran nu a durat mult

Reprezentanţi ai SUA şi Iranului au convenit asupra unui acord-cadru la mijlocul lunii iunie.

Înțelegerea avea scopul de a asigura o perioadă de negocieri de 60 de zile, redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz şi asigurarea premiselor pentru o soluţionare durabilă a conflictului.

Cu toate acestea, luptele au continuat în timpul acordului, ambele părţi lansând atacuri puternice.

După bombardamente asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz atribuite Iranului, armata americană a reluat, de asemenea, blocada porturilor iraniene, în efortul de a împiedica regimul să obţină venituri din exporturile de petrol.