Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că intenționează să candideze pentru realegere anul viitor – în pofida sondajelor, informează Politico Europe.

”SPD este un partid foarte unit. Suntem cu toții hotărâți să facem campanie împreună în următoarele alegeri federale și să câștigăm. Și voi candida pentru a deveni din nou cancelar”, a declarat politicianul Partidului Social Democrat (SPD) reporterilor în timpul discuției sale anuale cu presa, care a durat aproape două ore.

Cu toate acestea, această decizie pare nepotrivită în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din iunie. Alegătorii din Germania au aplicat o lovitură zdrobitoare coaliției de guvernare – formată din SPD-ul lui Scholz, Verzii și Partidul Liber Democrat, pro-business – SPD obținând cel mai slab rezultat la nivel național din ultimul secol.

Cea mai mare forță de opoziție din țară – o alianță formată din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și partidul-soră bavarez CSU – se află în prezent pe primul loc în sondaje, cu aproximativ 31%, în timp ce partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania ocupă locul al doilea, cu aproximativ 17%, lăsând în urmă partidele din coaliția de guvernare.

Într-un sondaj recent realizat de Institutul Allensbach în rândul factorilor de decizie și de execuție din țară, Friedrich Merz de la CDU – așteptat să devină principalul adversar al lui Scholz anul viitor – a fost preferat ca viitor cancelar al Germaniei de 64% dintre respondenți.

Aceasta reprezintă o creștere de 17 puncte procentuale față de anul trecut. Scholz, pe de altă parte, a fost susținut de doar 33 % dintre respondenți.

Luptele interne persistente din cadrul coaliției, de la formarea guvernului după alegerile din 2021 din Germania – cu privire la orice, de la războiul Rusiei în Ucraina, la un program de înlocuire a cazanelor pe gaz cu pompe de căldură, la deficitele bugetare – au întârziat elaborarea politicilor și au destabilizat alianța.

”Până când vor avea loc alegerile pentru Bundestag-ul german, vom fi schimbat lucrurile”, a declarat Scholz reporterilor la Berlin. Cabinetul său a ales anterior data de 28 septembrie 2025 ca dată a viitorului scrutin național; aceasta va deveni oficială odată ce președintele țării își va da aprobarea.

Dar rămân întrebări cu privire la popularitatea lui Scholz și în propriile rânduri: Doar unul din trei membri SPD dorește ca acesta să candideze din nou pentru funcția de cancelar la alegerile din 2025, potrivit unui sondaj Forsa publicat la începutul acestei săptămâni.

”Rezultatele proaste ale sondajului sunt un stimulent bun. Trebuie să fim convingători prin acțiuni, prin ceea ce facem și ceea ce am făcut și prin claritate”, a declarat Scholz când a fost întrebat despre sondaj.

În următoarele 14 luni, guvernul german se va concentra pe creșterea industrială, a spus Scholz, făcând referire la investițiile și relocările recente din industria semiconductorilor și, respectiv, din industria farmaceutică.

Între timp, economia Germaniei continuă să se contracte, producția manufacturieră scăzând în iulie la cel mai scăzut nivel din ultimele trei luni, conform indicelui S&P Global al managerilor de achiziții din industria manufacturieră din zona euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #cancelar #Germania #Olaf Scholz

Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului, transmite bani.md.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.