Macron a cheltuit aproape 500.000 de euro pentru o cină în onoarea regelui Charles, în timp ce Franţa trebuie să reducă deficitul bugetar, ceea ce a produs indignare la Paris.

Cheltuielile de la Élysée, care includ costurile legate de îndatoririle diplomatice şi prezidenţiale ale preşedintelui, precum şi costurile administrative, de personal, de securitate şi de gestionare a proprietăţii, au ajuns la suma uriaşă de 125 de milioane de euro, ceea ce a dus la un deficit contabil de 8,3 milioane de euro. Printre principalele cauze ale deficitului s-au numărat două dineuri de stat luxoase, cu prim-ministrul indian Narendra Modi şi cu regele Charles al III-lea.

Macron l-a găzduit pe regele Marii Britanie în septembrie anul trecut la Versailles, reşedinţa istorică a monarhiei franceze, pentru un ospăţ plin de vedete, cu cel puţin 160 de invitaţi, inclusiv cântăreţul Rolling Stones, Mick Jagger şi actorul britanic Hugh Grant.

Dineul, în timpul căruia invitaţii au savurat homar albastru şi macarons cu trandafiri, a costat preşedinţia franceză aproape 475.000 de euro inclusiv peste 165.000 de euro pe catering şi peste 40.000 de euro pe vin (inclusiv o sticlă de Château Mouton Rothschild 2004) şi alte băuturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea de Conturi a Franţei a criticat slaba capacitate de planificare a călătoriilor a administraţiei prezidenţiale, indicând o pierdere de peste 830.000 de euro generată de anularea a 12 călătorii aparent nerambursabile. Numai o deplasare planificată, dar ulterior anulată, în Germania, în iulie 2023, a condus la o pierdere de aproape 500.000 de euro, în principal din cauza costurilor de transport şi cazare.

Răspunzând la sumele implicate după publicarea raportului, Palatul Élysée a declarat:

„Franţa întreţine relaţii diplomatice strânse cu un număr mare de ţări, care organizează evenimente echivalente atunci când primesc şeful statului”.

#Curtea de Conturi #Macron #relatii diplomatice

Asociația Stomatologilor din Republica Moldova (ASRM) susține revizuirea regulilor privind autorizarea și funcționarea cabinetelor și clinicilor stomatologice și spune că este gata să colaboreze cu Ministerul Sănătății pentru modificarea acestora. Reprezentanții asociației consideră că cerințele trebuie să fie clare, previzibile și proporționale cu riscurile reale, fără a reduce standardele privind siguranța pacienților și calitatea actului medical.

Stomatologii atrag atenția că regulile pentru un cabinet sau o clinică nu pot fi stabilite după aceleași criterii ca pentru un spital, deoarece activitatea, riscurile și infrastructura sunt diferite. În acest sens, ASRM consideră că „principiul proporționalității” trebuie să stea la baza viitoarelor reglementări.

De asemenea, Asociația spune că medicii și instituțiile stomatologice au semnalat mai multe dificultăți în aplicarea normelor actuale și se declară gata să centralizeze propunerile profesioniștilor și să le prezinte autorităților.

„Considerăm că, cerințele aplicabile unui cabinet stomatologic, unei clinici stomatologice și unei instituții spitalicești nu pot fi stabilite în mod mecanic și uniform atunci când natura serviciilor, riscurile și infrastructura acestora sunt diferite. Principiul proporționalității trebuie să constituie unul dintre criteriile esențiale ale viitoarei reglementări”, se arată în comunicatul de presă emis de ASRM miercuri, 26 august.

Reacția vine după ce premierul Vasile Tofan a criticat cerințele pe care trebuie să le îndeplinească antreprenorii care vor să deschidă o clinică stomatologică. Premierul a spus că a rămas „șocat” de unele dintre prevederi și i-a cerut ministrului Sănătății, Alexandru Gasnaș, să revizuiască regulamentul.

Tofan a declarat că regulamentul pentru autorizarea clinicilor stomatologice are 35 de pagini și conține cerințe care, în opinia sa, sunt potrivite mai degrabă pentru un spital mare decât pentru o clinică mică.

Printre exemplele oferite de premier se numără obligativitatea existenței unui lift și a unei surse alternative de energie, accesul la un preot sau la reprezentanții altor culte, anumite norme privind lățimea ușilor, precum și angajarea unui medic dietetician și a unor asistente dieteticienе.

Tofan a mai vorbit despre cerințe privind spălătoria, păstrarea probelor de mâncare în frigider timp de cel puțin trei zile, alimentarea pacienților de cel puțin patru ori pe zi și afișarea zilnică a meniului. Regulamentul ar include și prevederi privind relația cu publicul și mass-media, inclusiv desemnarea unui purtător de cuvânt și utilizarea faxului.

Premierul a menționat și prevederi referitoare la proceduri în caz de deces și necropsie, precum și la posibilitatea de a asigura întreruperea voluntară a sarcinii.

„Nu putem sufoca antreprenorii prin asemenea cerințe. Acest regulament este conceput pentru un spital mare, nu pentru cabinete stomatologice mici, în care lucrează două persoane”, a declarat Tofan.

Premierul a mai spus că probleme similare există și în alte domenii și că autoritățile vor să reducă birocrația și să elimine cerințele pe care le consideră excesive.