Macron a cheltuit aproape 500.000 de euro pentru o cină în onoarea regelui Charles, în timp ce Franţa trebuie să reducă deficitul bugetar, ceea ce a produs indignare la Paris.

Cheltuielile de la Élysée, care includ costurile legate de îndatoririle diplomatice şi prezidenţiale ale preşedintelui, precum şi costurile administrative, de personal, de securitate şi de gestionare a proprietăţii, au ajuns la suma uriaşă de 125 de milioane de euro, ceea ce a dus la un deficit contabil de 8,3 milioane de euro. Printre principalele cauze ale deficitului s-au numărat două dineuri de stat luxoase, cu prim-ministrul indian Narendra Modi şi cu regele Charles al III-lea.

Macron l-a găzduit pe regele Marii Britanie în septembrie anul trecut la Versailles, reşedinţa istorică a monarhiei franceze, pentru un ospăţ plin de vedete, cu cel puţin 160 de invitaţi, inclusiv cântăreţul Rolling Stones, Mick Jagger şi actorul britanic Hugh Grant.

Dineul, în timpul căruia invitaţii au savurat homar albastru şi macarons cu trandafiri, a costat preşedinţia franceză aproape 475.000 de euro inclusiv peste 165.000 de euro pe catering şi peste 40.000 de euro pe vin (inclusiv o sticlă de Château Mouton Rothschild 2004) şi alte băuturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea de Conturi a Franţei a criticat slaba capacitate de planificare a călătoriilor a administraţiei prezidenţiale, indicând o pierdere de peste 830.000 de euro generată de anularea a 12 călătorii aparent nerambursabile. Numai o deplasare planificată, dar ulterior anulată, în Germania, în iulie 2023, a condus la o pierdere de aproape 500.000 de euro, în principal din cauza costurilor de transport şi cazare.

Răspunzând la sumele implicate după publicarea raportului, Palatul Élysée a declarat:

„Franţa întreţine relaţii diplomatice strânse cu un număr mare de ţări, care organizează evenimente echivalente atunci când primesc şeful statului”.

#Curtea de Conturi #Macron #relatii diplomatice

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.