UE discută noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, în baza cărora importurile de pește rusesc ar putea fi interzise, scrie publicația Die Welt, citată de presa ucraineană. Problema a fost ridicată de țările baltice. Guvernul lituanian se plânge că traulerele rusești pescuiesc în țară, solicitând astfel contramăsuri, inclusiv restricții suplimentare asupra exporturilor de pește. Observatorii politici se așteaptă la discuții pe această temă în Comisia Europeană după vacanța de vară.

Potrivit statisticilor Agenției Europene de Control al Pescuitului (AECP), mai mult de 70% din pollock-ul importat în UE în 2022 provine din capturile rusești. Asociația industrială Fisch-Informationszentrum estimează că până la 85% din pollockul de Alaska consumat în Germania vine din Rusia.

„Dacă livrările din captura de pollock rusesc din Alaska ar fi complet oprite din cauza sancțiunilor, nu ar exista niciun înlocuitor pentru ele acum”, a comentat Stefan Mayer, director general al Asociației Federale a Industriei Pescuitului din Germania și a Angrosiștilor de Pește.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important furnizor al acestei specii de pește pentru Europa, după Rusia. SUA au interzis importurile de cod negru rusesc din Alaska.

„În prezent, nu există niciun alt pescuit în lume care să ofere volumele necesare, precum și o ștampilă de sustenabilitate”, a spus Meyer.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lunii iunie, Consiliul UE a adoptat cel mai recent, al 14-lea pachet de măsuri restrictive economice și individuale împotriva Rusiei, care, pentru prima dată de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, a inclus sancțiuni împotriva gazului rusesc.

Reamintim, în aprilie 2022, Uniunea Europeană a interzis importul de crustacee și caviar de la companiile rusești, ca parte a celui de-al optulea pachet de sancțiuni. Acum se discută despre interdicții mai dure la importul peștelui proaspăt.

#Germania #interdictii #pește #Rusia

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.