Irina Toncoglaz, primul procuror delegat anterior la Procuratura Anticorupție (PA), care nu a promovat evaluarea externă, urmează să fie eliberată din funcție. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a acceptat joi, 1 iulie, raportul Comisiei de evaluare a evaluare a procurorilor privind nepromovarea evaluării din motivul neprezentării declarațiilor și a chestionarului privind integritatea etică.

Ziarul de Gardă scrie că CSP va propune procurorului general, Ion Munteanu, eliberarea din funcție a Irinei Toncoglaz, procuror în Procuratura raionului Nisporeni. Aceasta urmează să fie privată de dreptul de a ocupa funcția de procuror și alte funcții de demnitate publică timp de 5 ani. Totodată, nu va avea dreptul la indemnizația unică de concediere.

Contactată de ZdG, Irina Toncoglaz a spus că va contesta decizia CSP, susținând că ar fi fost încălcată procedură, iar hotărârea ar fi fost luată înainte de ședință.

„Eu nu m-am eschivat de la procedura de vetting. Aflându-mă în concediu de îngrijire a copilului, am plecat cu familia peste hotarele țării. Nu am fost notificată, în modul prevăzut de lege, nu cunoșteam despre acest fapt. Doar telefonic am fost periodic sunată și, nici nu știu cuvântul potrivit, terorizată, dar e un exces acest cuvânt, pentru a confirma primirea notificării. Le-am explicat în repetate rânduri că nu am primit și nu pot confirma”, a susținut Toncoglaz.

În ședința de joi, 1 iulie, CSP urma să audieze poziția Comisiei de evaluare a procurorilor, dar aceasta nu a fost prezentată. În ședința Consiliului, Toncoglaz a sublinat că se află în concediu pentru îngrijirea copilului și că „se admite o ingerință întru-un drept legal al său”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, la data de 12 iulie, La 12 iulie, Comisia de evaluare a procurorilor a aprobat primul său raport de evaluare în privința fostului procuror delegat în cadrul Procuraturii Anticorupție, Irina Toncoglaz. Comisia a constatat nepromovarea de către subiect a evaluării din motivul neprezentării declarațiilor și a chestionarului privind integritatea etică.

#CSP #Irina Toncoglaz #Procuratura Anticoruptie.

Consumul mai ridicat de cafea este asociat cu o cantitate mai mică de grăsime totală și viscerală și cu o masă musculară mai mare, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, notează sciencedaily.com.

Cercetătorii au analizat datele a 2.264 de persoane în vârstă de 46 de ani, participante la proiectul Northern Finland Birth Cohort 1966. Studiul a urmărit legăturile dintre consumul de cafea, compoziția corporală, markerii cardiometabolici și hormonii sexuali.

Rezultatele arată că persoanele care consumau mai multă cafea aveau, în medie, mai puțină grăsime totală și viscerală și o masă musculară mai mare. Diferențele au fost observate chiar și în cazul persoanelor cu un indice de masă corporală similar.

Consumul mai ridicat de cafea a fost asociat și cu niveluri mai scăzute ale anumitor aminoacizi care au legătură cu rezistența la insulină, un factor de risc pentru diabetul de tip 2.

Diferențe între bărbați și femei

La bărbați, asocierile au fost mai pronunțate. Consumul de cafea a fost corelat cu un profil glucoză-insulină mai favorabil, niveluri mai ridicate de testosteron total și valori mai mari ale globulinei care leagă hormonii sexuali (SHBG). În același timp, testosteronul liber a fost ușor mai scăzut în rândul celor care consumau mai multă cafea.

În cazul femeilor, efectele observate au fost mai discrete. Consumul ridicat de cafea a fost asociat în principal cu creșterea nivelului SHBG și cu scăderea androgenilor liberi.

„Cafeaua este băută zilnic de milioane de oameni, dar știm surprinzător de puține lucruri despre cum interacționează cu metabolismul și hormonii noștri”, a declarat Luca Verroest, autorul principal al studiului.

Cercetătorii subliniază însă că studiul identifică asocieri și nu demonstrează o relație de cauzalitate. Astfel, rezultatele nu permit concluzia că băutul cafelei provoacă direct modificările observate în organism.

Echipa de cercetare lucrează în prezent la studii pe modele animale pentru a verifica mecanismele posibile, urmând ca ipotezele să fie investigate ulterior și în studii pe oameni.

Rezultatele cercetării au fost publicate în European Journal of Nutrition.