Conducerea țării a adresat mesaje de admirație canoistului Serghei Tarnovschi. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu declară că se mândresc cu succesul obținut de sportiv.

Maia Sandu a transmis felicitări canoistului, antrenorilor și echipei tehnice. În opinia șefei statului, reprezentanții Moldovei la Jocurile Olimpice scriu istorie în acest an.

„Serghei Tarnovschi aduce a treia medalie de bronz pentru Moldova la Jocurile Olimpice! Felicitări, Serghei, pentru performanța de la proba de canoe și pentru că ai reprezentat cu demnitate Republica Moldova. Suntem foarte mândri! Felicitări și pentru antrenori și echipa tehnică”, a menționat Maia Sandu.

Premierul a menționat că în acest an Moldova obține cea mai mare performanță la Jocurile Olimpice. Premierul i-a mulțumit lui Serghei Tarnovski pentru emoții.

„Serghei Tarnovschi aduce bronzul olimpic în proba de Canoe 1000 de metri! Felicitări Serghei pentru această cursă fantastică și mulțumim pentru aceste emoții frumoase. Este cea de-a 4-a medalie a lotului național olimpic, cea mai bună evoluție din istorie pentru Republica Moldova”, a transmis șeful Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Speakerul Igor Grosu a avut un mesaj mai scurt, în care a mulțumit sportivului pentru efort. La rândul său, ministrul Educației, Dan Perciun, a sugerat că pentru Moldova nu trece „nici o zi fără medalii”.

Serghei Tarnovski a obținut a treia medalie de bronz pentru Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris. Anterior, pe podium au urcat judocanii Adil Osmanov și Denis Vieru.

Anastasia Nichita va lupta vineri seara pentru cea de-a patra medalie. Sportiva ar putea aduce prima medalie de aur de la Olimpice din istoria țării.

#felicitari #Grosu #medalie #Recean #Sandu #Tarnovski

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.