Estonia, una dintre cele mai puțin îndatorate țări și cea mai digitalizată din Europa, și-a recăpătat mult râvnita libertate odată cu căderea blocului comunist din 1991. Țara se află la graniță cu Marea Baltică şi Golful Finlandei, între Letonia şi Rusia, iar populația acesteia numără aproximativ 1,349 milioane de oameni.

Calea spre Uniunea Europeană

Țara a aderat la Uniunea Europeană în cadrul extinderii de la 1 mai 2004, cea mai mare extindere a UE, atât ca populație, cât și ca teritoriu, iar tratatul de aderare a fost semnat la 16 aprilie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2011, Estonia a adoptat moneda euro și a devenit al 17-lea stat membru al zonei euro.

Economia Estoniei este una dintre cele mai dinamice din regiune. Acest lucru este datorat în mare parte deschiderii sale către tehnologie și inovație, cu numeroase startup-uri. Un exemplu notabil este Skype, care a fost dezvoltat inițial de trei programatori estonieni. Până la aderarea la UE, PIB-ul Estoniei era de aproximativ 12,6 miliarde de euro. Statisticile din 2022 relevă că acesta s-a majorat cu aproape 25 de miliarde de euro. Această creștere reflectă expansiunea economică rapidă și integrarea reușită în economia europeană.

Estonia a organizat un referendum înainte de aderarea la UE, pe 14 septembrie 2003. 67% dintre estonieni au votat în favoarea aderării, în timp ce prezența la vot a fost de 63%. Principalele argumentele pentru aderare au fost: „revenirea” Estoniei în rândul țărilor europene; beneficiile economice ale statutului de membru, respectiv accesul la investiții şi subvenții; dar şi dorința de a scăpa de influența Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#Estonia #proces de aderare #UE

Maia Sandu avertizează că în în următoarele luni vor exista mai multe încercări ale Rusiei de a destabiliza Moldova. Declarația a fost făcută după ce șefa statului a fost întrebată de ce autoritățile au decis să îi aplice lui Vadim Krasnoselski interdicția de a părăsi Republica Moldova.

În opinia președintei, Moscova ar vrea să creeze obstacole pentru aderarea Moldovei la UE. Oficiala a punctat că administrația constituțională trebuie să fie pregătită să răspunsă acestor acțiuni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Guvernul a explicat această decizie. Eu pot doar să spun că în următoarele luni și nu doar, o să vedem mai multe încercări din partea Federației Ruse de a destabiliza situația, de a crea percepția unei destabilizări în Republica Moldova, ca să creeze obstacole. Să creeze întrebări în statele membre ale Unii Europene și să ne îngreuneze nouă drumul de aderare la UE. Asta este un lucru pe care o să-l vedem, din păcate. Trebuie să fim pregătiți și să reacționăm, în primul rând pentru a păstra stabilitatea și pacea aici acasă și, în al doilea rând, pentru a nu discredita parcursul nostru european”, a spus Maia Sandu.

Pe 5 noiembrie, autoritățile constituționale au anunțat despre faptul că lui Vadim Krasnoselski i se va aplica interdicție de a părăsi Moldova, după ce oficialul a mers la Moscova, unde a primit o distincție de la Vladimir Putin și a declarat că regiunea transnistreană este parte a lumii ruse.