Comisia Vetting a constituit completele responsabile pentru evaluarea judecătorilor curților de apel, a președinților și vicepreședinților instanțelor, precum și a altor subiecți, conform prevederilor Legii 252/2023. Atribuțiile completelor sunt identice cu cele ale Comisiei, având ca obiectiv evaluarea externă a integrității etice și financiare a subiecților evaluării.

Cei șase membri ai Comisiei au fost repartizați în două complete, formate din trei membri, denumite generic Completul A și Completul B. Fiecare complet include atât membri naționali, cât și internaționali, astfel fiind asigurată reprezentativitatea ambelor categorii de membri.

Structura completelor de evaluare este următoarea:

Completul A: Condus de Președintele Comisiei, Scott Bales, și din care mai fac parte Willem Brouwer și Iurie Gațcan.
Completul B: Condus de Vicepreședintele Comisiei, Andrei Bivol, și din care mai fac parte Lavly Perling și Lilian Enciu.

Președintele și vicepreședintele Comisiei vor conduce ședințele completelor, audierile, și vor semna rapoartele și documentele aferente procesului de evaluare. Cvorumul completului este constituit din toți cei trei membri, iar deciziile trebuie luate în unanimitate. În cazul în care nu se atestă unanimitate, raportul cu privire la evaluare va fi examinat de către întreaga Comisie.

Dosarele de evaluare sunt repartizate aleatoriu între cele două complete. În caz de conflict de interese, Comisia are competența de a redistribui dosarul sau de a modifica componența completului, dacă este necesar. De asemenea, Comisia își rezervă dreptul de a ajusta componența completelor în funcție de volumul de muncă.

Pentru a asigura transparența și imparțialitatea procesului, orice recuzare a unui membru al completului va conduce la redistribuirea dosarului către celălalt complet. Dacă redistribuirea nu este posibilă din cauza altor recuzări sau pentru eficiența procesului, membrul recuzat poate fi înlocuit temporar. Dosarele vor fi repartizate raportorilor prin rotație.

Comisia Vetting a informat cei 18 judecători ai Curții de Apel Chișinău, primii subiecți notificați despre începerea evaluării conform Legii 252/2023, despre constituirea celor două complete de evaluare și cărui complet au fost repartizați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#complete #judecatori #vetting

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.