Avocatul campioanei olimpice algeriene, Imane Khelif, a declarat pentru revista americană Variety că numele miliardarului Elon Musk şi cel al scriitoarei britanice J. K. Rowling au fost menţionate într-o plângere depusă la Parchetul din Paris. Inițiativa vine în urma unui val de hărţuire online asupra sportivei în timpul Jocurilor Olimpice.

Avocatul Nabil Boudi a precizat că au fost menţionate şi „alte” personalităţi care au atacat-o pe Imane Khelif.

„Donald Trump a scris pe Twitter [despre Imane Khelif], aşa că, indiferent dacă este numit sau nu în plângerea noastră, [numele său] va apărea în procedură”, a adăugat avocatul.

După ce Imane Khelif a câştigat meciul din optimi împotriva italiencei Angela Carini, ea a fost ţinta unei vaste campanii de hărţuire online. Mii de mesaje au fost postate zilnic pe reţelele de socializare, în special pe X, de către internauţi care susţineau că pugilista nu este femeie.

Printre aceştia s-a numărat şi Elon Musk, care a transmis un mesaj transfob în sprijinul Angelei Carini. şi J. K. Rowling, care a scris mai multe mesaje împotriva sportivei algeriene.

În ceea ce îl priveşte pe Donald Trump, acesta a reacţionat în cadrul unei reuniuni, spunând că va „împiedica bărbaţii să participe la competiţiile feminine”.

Elon Musk a reacţionat răspunzând „cu siguranţă încearcă” unui utilizator de internet care a spus pe X: „Pot ei să interzică să se spună adevărul?”

În ciuda zecilor de mii de mesaje împotriva sa, Imane Khelif a câştigat toate meciurile de la Jocurile Olimpice de la Paris, obţinând medalia de aur în finala împotriva thailandei Janjaem Suwannapheng.

Într-un comunicat de presă, în care anunţa plângerea pentru hărţuire online, Nabil Boudi scria că „ancheta penală va stabili cine a fost în spatele acestei campanii misogine, rasiste şi sexiste, dar va trebui să se uite şi la cei care au alimentat acest linşaj digital”.

„Am fost subiectul unor atacuri şi al unei campanii feroce şi acesta este cel mai bun răspuns pe care îl pot da. Răspunsul a fost întotdeauna în ring”, a declarat Khelif. „Sunt pe deplin eligibilă să particip, sunt o femeie ca oricare alta. M-am născut femeie, am trăit ca o femeie şi am concurat ca o femeie”, a insistat ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Imane Khelif #Jocuri Olimpice

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.