Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Roxana Mînzatu, după ce a fost propusă pentru funcția de comisar european: „Mă pregătesc de 20 de ani”

04 Sept. 2024, 07:10
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
04 Sept. 2024, 07:10 // În Lume //  Realitatea.md

Roxana Mînzatu, noua propunere a României pentru postul de comisar european, a declarat luni, 2 septembrie, la Antena 3 CNN, că „este un privilegiu și o onoare” și că „de 20 de ani se pregătește pentru a reprezenta România la acest nivel”. Ea a adăugat că nu a fost în planul ei de carieră să ajungă comisar european. De asemenea, a afirmat că promisiunea făcută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a aloca un portofoliu puternic României în zona economică, va fi respectată.

„De 20 de ani mă pregătesc pentru a reprezenta România la acest nivel. Activez în zona fondurilor europene din 2004, când vorbeam despre aderarea României la UE. Nu a fost în planul meu de carieră să ajung comisar european. Mi-am dorit să rămân foarte conectată cu țara. Și comisarul e o demnitate și o poziție de mare impact pentru ce înseamnă viața de zi cu zi a românilor, dar nu a fost ceva la care eu am aspirat. Sunt o feministă convinsă și cred că e bine ca fiecare țară să propună persoane competente, cu profil relevant, atât femei, cât și bărbați pentru aceste poziții relevante. E un privilegiu, o onoare, o responsabilitate și cred că experiența din Politica de Coeziune m-a pregătit să pot să gestionez portofolii importante și relevante la nivel european”, a declarat Roxana Mînzatu, la Antena 3 CNN.

Întrebată cum a decurs întânirea cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Mînzatu a explicat că „a fost o discuție cordială”.

„A fost o discuție cordială cu Ursula von der Leyen, așa cum aș fi făcut și eu. A fost constructivă. Și-a dorit să vadă persoana, să o simtă, să înțeleagă care e dinamica cu ea și să vadă care e povestea, dincolo de CV. Am vorbit despre parcursul meu profesional și politic. Am discutat despre ce înseamnă prezența femeilor în politică. Împărtășim această preocupare, că nu avem o democrație completă până nu vom avea o reprezentare a jumătate din societate”, a mai spus ea.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni, în Parlament, că Roxana Mînzatu este propunerea României pentru funcția de comisar european. El a adăugat că, în perioada următoare, va discuta cu președinta Comisiei Europene despre portofoliul de comisar care va reveni țării noastre.

Cine este Roxana Mînzatu

Roxana Mînzatu (n. 1 aprilie 1980, București, România) este un europarlamentar român ales pe listele Partidului Social Democrat la alegerile din iunie 2024. Anterior, între ianuarie 2022 și iulie 2024, a ocupat funcția de secretar de stat coordonator al Departamentului pentru Evaluarea și Monitorizarea Integrată a Programelor Finanțate din Fonduri Publice și Europene.

În perioada 2016-2020, a fost deputat PSD, iar în 2019 a deținut funcția de ministru al fondurilor europene. Anterior, în 2015, a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, responsabilă de reforma sistemului achizițiilor publice, iar din septembrie 2015 până în ianuarie 2016 a condus Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2009, Roxana Mînzatu a fost subprefect al județului Brașov, iar între 2004-2008 și 2011-2012, a fost consilier județean PSD în Consiliul Județean Brașov. Cu o experiență profesională de 20 de ani în domeniul gestionării și implementării fondurilor europene, Mînzatu și-a început cariera în martie 2004, ca euroconsilier în Ministerul Integrării Europene. La nivel parlamentar, în Camera Deputaților a activat ca secretar în cadrul Comisiei pentru Industrii și Servicii și ca membru în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene.

Este absolventă a facultății de  Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (2002) și a unui Master în Integrare Europeană (2005). De asemenea, este absolventă a Harvard Kennedy School Public Leadership Credential (2022) și fellow al Vital Voices Engage, un program dedicat leadershipului feminin. Are formare ca manager de proiect și trainer, activități în care a și profesat, în mediul privat.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.