Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 9,5 milioane de euro pentru consolidarea rezilienței. Mai exact, funcționarii din țara noastră urmează să utilizeze resursele pentru a-și întări capacitatea de a face față provocărilor de securitate națională și pentru a sprijini procesul de integrare în UE.

La Chișinău a avut loc lansarea oficială a Proiectului „EU4 Moldova Rezilientă – Stat Sigur, Comunități Puternice”, finanțat de Comisia Europeană prin intermediul Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI) și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova. Proiectul își propune crearea unui mediu mai sigur pentru cetățeni, prin consolidarea capacităților instituțiilor statului de a proteja infrastructura critică și de a gestiona eficient situațiile de urgență.

Urmare a implementării inițiativei, Ministerul Afacerilor Interne urmează să fie dotat cu echipamente de protecție și utilaje necesare pentru asigurarea securității și reacției rapide în situații critice. Totodată, până în luna noiembrie 2025, vor fi construite 10 posturi comunitare de pompieri și salvatori voluntari, iar alte 25 de unități vor primi 350 de seturi de echipamente de protecție, fiind dotate cu sisteme avansate de comunicare și intervenție.

Cinci localități vor fi selectate pentru a implementa conceptul de „Sat Inteligent”, fiecare primind un buget de 80.000 de euro pentru proiecte inovatoare. În aceste localități se vor realiza investiții în parcuri fotovoltaice, bugetul fiind de până la 190.000 de euro pentru fiecare Primărie. Cinci orașe vor beneficia de finanțare în valoare de câte 200.000 de euro pentru proiecte de revitalizare urbană, iar 12 întreprinderi municipale vor fi dotate cu tehnică de intervenție specializată, panouri solare sau alte tehnologii de energie alternativă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Moldova face pași importanți pentru a-și spori reziliența și securitatea cetățenilor. Proiectul dat este conceput pentru a stimula aceste eforturi prin investiții în domenii critice, cum ar fi protecția civilă, infrastructura și dezvoltarea rurală. Este special conceput pentru a satisface nevoile atât ale comunităților urbane, cât și ale comunităților rurale, sporind capacitatea acestora de a face față situațiilor de urgență, de a îmbunătăți coeziunea socială și de a stimula creșterea economică”, a declarat Peter Wagner, Șeful Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI).

„Toate aceste investiții ne vor permite să identificăm și să contracarăm potențialele amenințări la adresa securității naționale. Stațiile comunitare de pompieri voluntari sunt esențiale pentru a spori siguranța și reziliența localităților din Republica Moldova. Acestea vor juca un rol crucial în intervențiile de urgență, asigurând un răspuns rapid și eficient în caz de incendii sau alte situații critice”, a declarat, la rândul său, șeful MAI Adrian Efros.

Proiectul are o durată de 18 luni și va viza, pe lângă Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile sale subordonate, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Energiei, Cancelaria de Stat și Biroul pentru Reintegrare.

#ajutor #MAI #Moldova #proiect #UE

Bulgaria va avea pentru prima dată o femeie în funcția de președinte. Iliana Iotova a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit rezultatelor preliminare ale sondajelor realizate la ieșirea de la urne. Candidata, cunoscută pentru poziția favorabilă dialogului cu Moscova și opoziția față de sprijinul militar pentru Ucraina, ar fi obținut între 50,7% și 52,5% din voturi.

Contracandidatul său, Andrey Gyurov, susținut de forțele prooccidentale, a acumulat între 43,4% și 44% din sufragii, potrivit exit-poll-urilor.

În vârstă de 62 de ani, Iliana Iotova este fostă jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European. Ea este o apropiată a fostului președinte Rumen Radev, care a părăsit funcția în acest an pentru a participa la alegerile parlamentare. Iotova a preluat interimar atribuțiile de șef al statului la începutul anului.

Scrutinul s-a desfășurat într-un context tensionat pentru securitatea regională, după o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastei Bulgariei. În urma incidentelor, 21 de persoane au fost date dispărute. Autoritățile bulgare suspectează o legătură cu războiul din Ucraina, însă nu au prezentat dovezi clare privind implicarea Rusiei. Ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații.

În campania electorală, cei doi candidați au avut poziții diferite privind războiul din Ucraina și relațiile cu Moscova. Iotova a susținut că pacea poate fi obținută doar prin negocieri și a pledat pentru o Bulgarie puternică în cadrul Uniunii Europene. De cealaltă parte, Andrey Gyurov a cerut o poziție mai fermă față de Rusia și a insistat că Moscova trebuie să oprească agresiunea împotriva Ucrainei.

Bulgaria, țară membră a Uniunii Europene și NATO, este divizată de mai mulți ani în privința relațiilor cu Rusia, cu care are legături istorice apropiate.

Prezența la vot a fost de doar 23% în primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, când Iotova a obținut 35% din sufragii, iar Gyurov – 32%.

Victoria Ilianei Iotova marchează o premieră în istoria țării: aceasta va fi prima femeie aleasă în funcția de președinte al Bulgariei.